SC Vectra Service SRL

În oraşul Braşov există o firmă de construcţii, care se numeşte SC Vectra Service SRL, condusă de un "prinţ al asfaltului", care se numeşte Marcel Butuza. Firma lui Butuza e abonată la banii publici, înfruptându-se cu nesaţ din contracte cu Primăria Braşov, condusă din 2004 de George Scripcaru.

Un ţăran din Zărneşti şi cu unul din Buruieneşti conduc Braşovul după bunul plac. Aceşti inculţi şi hoţi ordinari au transformat Braşovul într-un oraş al maşinilor şi al asfaltului, construind sensuri giratorii fără număr şi turnând asfalt fără milă. Sunt mai multe firme care au avut şi au de câştigat în timpul mandatelor lui Scripcaru, dar firma lui Butuza se distinge în mod evident. În 2005, Vectra Service a primit fără licitaţie un contract care presupunea asfaltarea, reparaţia şi deszăpezirea străzilor din municipiul Braşov, pentru opt ani de zile. Şi pentru că această perioadă nu era de ajuns, ulterior contractul a fost prelungit până în 2017. Vectra Service a construit şi o porţiune din ocolitoarea Braşovului, a extins domeniul schiabil din Poiana Braşov, iar acum se ocupă de pista viitorului aeroport. Toate aceste contracte i-au adus zeci de milioane de euro în conturi "prinţului asfaltului", iar cum unui prinţ îi stă bine într-un palat, prietenul Scripcaru i-a făcut cadou unul. Palatul Ştirbey din Braşov, monument istoric înconjurat de un parc dendrologic, a ajuns reşedinţa lui Marcel Butuza, în loc să fie un loc pentru braşoveni. Braşoveni care sunt apatici şi dezinteresaţi, ignoranţi şi superficiali, aşa cum am mai spus, nu au spirit civic şi mulţi dintre ei sunt chiar proşti. Altfel nu îmi explic cum se lasă furaţi ani la rând şi votează cu aceiaşi hoţi. Presa locală e cumpărată, opoziţie politică nu există, aşa că nu are cine să facă gălăgie şi jaful poate să continue.

Un aspect interesant şi care spune multe despre firma Vectra Service, e faptul că aceasta nu are un site pe Internet. În anul 2013, în plină eră informațională, firma lu' Butuza nu există în spaţiul online, dar nu e nevoie de informaţii atunci când tu vrei să faci totul pe ascuns şi nu e nevoie de reclamă atunci când nu funcţionezi într-un mediu concurenţial şi când primeşti totul de-a gata.

Terasa lu' Oprică

Luna asta a apărut o nouă terasă în "BRAŞOV. REGELE ORAŞELOR ÎN ROMÂNIA.". Terasa e amplasată în buricul târgului, în faţa Casei Sfatului din Piaţa Sfatului, pe spaţiul public. Amenajarea provizorie aparţine unui anume Adrian Florentin Oprică, băiat de cartier, consilier local şi protejat al primarului George Scripcaru.

Acest Oprică face parte din noua generaţie de politicieni, care pentru a avansa în carieră trebuie să se dea bine pe lângă un greu al partidului. Pentru a ajunge de la lipit afişe la o funcţie bună, aceşti indivizi trebuie să pupe în cur de nenumărate ori, asta dacă nu sunt beizadele. Copiii politicienilor au ascensiunea asigurată.

Adrian Oprică e consilier local, la al doilea mandat şi a candidat la alegerile parlamentare, dar nu a fost ales. Între timp s-a pricopsit cu o cârciumioară la şosea, care produce gologani pentru el şi pentru partid. Oprică are bodega subterană Schwarz Pub, de pe Strada George Bariţiu şi de curând a pus nişte mese şi nişte scaune în Piaţa Sfatului, la 50 de metri distanţă. Acolo e un spaţiu în care oamenii îşi petreceau timpul liber plimbându-se sau relaxându-se pe o bancă, uneori se organizau expoziţii de fotografie şi alte evenimente culturale, dar toate aceste amănunte nu l-au împiedicat pe tânărul pedelist. Pe el îl interesează doar banii.

Mai mulţi membri PDL şi-au deschis cârciumi în locuri cu vad bun din Braşov, pe spaţiul public şi pe spaţiul verde, de parcă ar fi pe moşia lor. Daniel Popescu are bodegile Kasho Lounge, News Caffe şi Galleria art and coffee, Neluţu Spineanu are The Vintage Pub, iar Adrian Oprică are şi el o terasă de doi lei. Toate astea au făcut şi vor face destui lei vara asta, Braşovul fiind oraş turistic. Braşovenii nu au nimic împotrivă, ei fiind apatici şi dezinteresaţi, dar despre aceste aspecte într-un episod viitor.

Noi muncim, nu gândim

Au trecut 23 de ani de la evenimentele tragice de la mijlocul anului 1990, evenimente care au avut efecte negative asupra dezvoltării ulterioare a României. În 20 mai 1990 au fost organizate primele alegeri libere de după decembrie 1989, dar acestea au fost câştigate de neocomunişti. Frontul Salvării Naţionale, condus de Ion Iliescu, a câştigat alegerile cu un procent zdrobitor de peste 65%, dar nu şi-a câştigat legitimitatea.

Au urmat proteste de stradă împotriva noii puteri, în Piaţa Universităţii din Bucureşti. Mii de oameni, majoritatea studenţi, au ocupat piaţa şi au manifestat paşnic până în 13 iunie, când manifestaţiile au degenerat în violenţe. Au urmat confruntări cu forţele de ordine şi cu muncitorii veniţi în ajutor, dar "golanii" au rezistat şi piaţa nu a putut fi eliberată. Văzând că nu e cale de scăpare, Ion Iliescu a apelat la mineri. În 14 iunie, peste 10.000 de ortaci din Valea Jiului, conduşi de Miron Cozma, au ajuns în Bucureşti şi au evacuat Piaţa Univesităţii printr-o violenţă dusă la extrem. Dotaţi cu bâte, topoare şi alte obiecte contondente, minerii au lovit în stânga şi în dreapta, omorând 6 oameni şi rănind alte câteva sute. A doua zi, mulţimea primitivă s-a întors de unde a venit, nu înainte de a primi mulţumiri de la tovarăşul Iliescu.

Au trecut 23 de ani de la atrocităţile din iunie 1990, dar rănile nu s-au închis de tot, iar România a rămas cu sechele. Acele evenimente rămân în mintea românilor ca expresie a forţei brute împotriva puterii mult mai fragile a ideilor. Urmările mineriadei se văd şi astăzi, de aceea trăim într-o societate alterată, marcată de sărăcie, corupţie, lipsa educaţiei şi a bunului simţ, dar cel mai grav e că cei vinovaţi nu au răspuns pentru faptele lor.

Becali la puşcărie

Azi, 20 mai 2013, a fost o zi importantă în istoria recentă a României. Interlopul Gigi Becali a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare. Gigi Becali a fost condamnat la doi ani de închisoare în dosarul schimburilor de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, alături de fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi de fostul general Dumitru Cioflină, dar pedeapsa i-a fost mărită la trei ani, având o condamnare anterioară cu suspendare. Prin aceste schimburi ilegale statul a fost prejudiciat, iar Becali a început să-şi construiască averea impresionantă şi ascensiunea fulminantă în viaţa publică.

Parvenitul Gigi Becali credea că e intangibil şi că poate să cumpere orice şi pe oricine cu bani. A cumpărat terenuri, a cumpărat clubul de fotbal Steaua Bucureşti, a cumpărat un loc în Parlamentul României, a cumpărat politicieni, ziarişti, judecători, dar nu a reuşit să cumpere chiar pe toată lumea. Trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au trimis pentru trei ani într-un loc unde banii nu mai au aceeaşi valoare. În urmă cu o seară, Becali a asistat bucuros la blatul odios pus la cale de Steaua cu echipa naşului Hagi, temându-se chiar ca echipa pe care o finanţa să nu egaleze!!! Apoi Becali a vrut să plece din ţară, ca un şobolan laş şi să se sustragă astfel rigorilor legii, dar a fost oprit la timp pe aeroport. Azi, după câteva ore de aşteptare, megalomanul Becali şi-a primit sentinţa în direct la televiziune, acolo unde s-au petrecut mărirea şi decăderea acestui personaj sinistru.

Evident că nu s-au rezolvat problemele justiţiei odată cu ziua de azi, însă clanul mafiot Becali a primit o lovitură serioasă. În acelaşi timp a fost lovită şi o parte din societatea românească, acea parte care crede că banii îţi permit să faci orice, că dacă furi de la stat eşti băiat deştept, că dacă dai de pomană eşti băiat bun. Hoţii, proştii, analfabeţii şi lingăii vor face tot posibilul să îşi salveze modelul, dar de data asta ciobanul e condamnat definitiv, spre deosebire de 2009 când era arestat preventiv. Simpatizanţii infractorului nu mai au ce face de data asta, iar fostul deputat va sta ceva timp acolo unde îi este locul, într-un loc în care nu va fi înconjurat de aur, ci de fier ruginit.