Încă un sens giratoriu nedorit

Nu cu mult timp în urmă, în orașul de la poalele Tâmpei a mai apărut o formă fără fond. Ineptul Scripcaru își continuă opera sinistră, construind un nou giratoriu în plin centrul Brașovului. Chiar dacă lângă Maternitatea Brașov era o intersecție de mici dimensiuni și slab circulată, aceste amănunte nu l-au împiedicat pe inept să pună un mușuroi exact sub nasul lui Ciprian Porumbescu.

Ahtiat după bani și după populism ieftin, primarul George Scripcaru a făcut din Brașov locul lui de joacă, transformându-l în orașul mașinilor, în detrimentul oamenilor. Această stare de fapt nu are cum să mai dureze foarte mult. Românii sunt încă sclavii mașinilor, dar efectele nocive ale acestora se vor vedea în timp, iar orașul va fi din nou al oamenilor. Cu alt primar, altă viziune și alți bani cheltuiți.

Cel mai frumos oraș din România

Știu care e cel mai mare oraș din România, știu care e orașul situat la cea mai mare altitudine din România, știu care e orașul cel mai estic, dar nu știu care e cel mai frumos oraș din România. Mulți brașoveni spun că Brașovul e cel mai frumos oraș din România, dar această afirmație e una pur subiectivă. Nu e un titlu oficial, nu ține de cald, sau de foame și nu are nicio valoare. Un locuitor din Buzău poate să spună că orașul lui e cel mai frumos din România și nimeni nu-l poate contrazice.

Brașovul poate fi numit de mulți cel mai frumos oraș din România, dar acest titlu nu ajută cu nimic orașul de la poalele Tâmpei. Chiar dacă e înconjurat de munții și de spațiu verde, iar asta îl poate face frumos la prima vedere, Brașovul are probleme mari. Centrul istoric e o ruină, iar cauzele sunt multe: lipsa de bani a locuitorilor, lipsa de interes și de viziune a autorităților, dezinteresul general. O femeie a murit în urmă cu ceva timp în centrul orașului, după ce i-a căzut o cărămidă dintr-o clădire veche în cap. Cărămizi și țigle au căzut și mai cad în centrul Brașovului, iar acest lucu e dezolant.

Distrugerea Brașovului a fost începută de comuniști după al Doilea Război Mondial, prin industrializarea forțată, aducerea de "oameni ai muncii" în special din Moldova, oameni mediocri din toate punctele de vedere, care neavând apartenență la aceste locuri și experiența vieții la oraș, au dus la scăderea calității locuitorilor. Acest lucru se vede foarte bine în ziua de azi: brașovenii nu sunt uniți, nu au spirit civic, sau antreprenorial, nu au mândrie locală, sau atracție față de cultură. Maxima umilire a Brașovului s-a petrecut în 1950, atunci când orașul Brașov a devenit timp de 10 ani Orașul Stalin.

După 1989 declinul a continuat. Atunci Brașovul era al doilea cel mai populat oraș din România, cu peste 300.000 de locuitori, iar acum a ajuns al optulea. În orașul de la poalele Tâmpei viața se scurge liniștit, nu au loc evenimente de importanță internațională, nu aterizează avioane și, paradoxal, e orașul mașinilor, chiar dacă nu e legat cu vreo autostradă de restul țării. Brașovul e condus în ultimii ani de o mafie transpartinică cu trei capete: George Scripcaru, Aristotel Căncescu și Constantin Niță. Aceștia au continuat opera comuniștilor și au transformat un oraș important din Transilvania într-un oraș de mâna a doua, sub privirile unor locuitori tăcuți, apatici și indiferenți. 

Aberaţia din Piaţa Sfatului

De mult timp am vrut să scriu despre anomalia din Piaţa Sfatului, dar nu am avut la dispoziţie o imagine edificatoare. Luna trecută am găsit pe Facebook această poză, făcută din avion, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Nu ştiu cine e autorul, dar îi mulţumesc pe această cale. În plus, chiar astăzi a avut loc un accident pe trecerea de pietoni care este subiectul acestei postări. Politicianul local Dumitru Ioan Puchianu a călcat un bătrân nevoiaş pe respectiva trecere, la volanul gigantului său Range Rover.

Piaţa Sfatului din Braşov are o vechime de sute de ani, în Evul Mediu aici organizându-se târguri care atrăgeau o mulţime de oameni. În ziua de azi, piaţa centrală a Braşovului e un spaţiu public atractiv, atât pentru localnici cât şi pentru turişti. Prin Piaţa Sfatului trec zilnic mii de oameni, cei mai mulţi dintre ei pe jos. Tot prin piaţă trece şi Strada Mureşenilor, circulată de maşini, iar la colţurile pieţei au existat timp de zeci de ani, două treceri pentru pietoni. În urmă cu câţiva ani, nişte inepţi, în frunte cu primarul Scripcaru, au desfiinţat cele două treceri de la colţuri si au vopsit una la mijloc.

Această măsură aberantă face parte din seria de măsuri aberante, luate pentru "fluidizarea" circulaţiei din oraşul Braşov. Construirea de sensuri giratorii fără sens, construirea de parcări în exces, mutarea şi desfiinţarea trecerilor pentru pietoni, îngustarea trotuarelor, eliminarea semafoarelor, toate astea au dus la scăderea siguranţei pietonilor şi au transformat Braşovul din oraşul oamenilor, în oraşul maşinilor. Politicienii ignoranţi trebuie să ştie că oamenii circulă şi pe jos, nu doar cu SUV-uri mai scumpe decât o casă, iar trecerile de pietoni se fac acolo pe unde trec oamenii, nu unde vor ei.

Corona Braşov

A trecut şi Crăciunul de anul ăsta, au făcut şi feciorii nişte zgomot prin sat şi am ajuns în 31 decembrie, ultima zi a anului. Azi voi scrie tot despre o ultimă clasată, este vorba de Corona Braşov, ultima echipă de fotbal.

ASC Corona 2010 Braşov e o creaţie scripcariană, fiind un club sportiv finanţat în principal din bani publici. Clubul a asimilat în componenţa sa mai multe echipe din Braşov, având în acest moment trei sporturi de echipă: hochei, handbal şi fotbal, niciunul cu rezultate notabile. Primarul George Scripcaru a înfiinţat Corona Braşov în 2010 cu scopul de a fi "clubul tuturor braşovenilor", dar nu prea se întâmplă acest lucru.

Echipa de fotbal a fost preluată de la SCM Braşov şi a reuşit promovări succesive din ultima divizie până în prima, bazându-se în acest timp pe sportivi tineri şi localnici. În 2013 Corona Braşov a promovat în Liga I, dar aceasta s-a dovedit o căciulă mult prea mare pentru o echipă atât de mică. Într-un fotbal bolnav, condus în stil mafiot, la fel ca şi ţara în care trăim, echipa din Braşov e victimă sigură. La începutul campionatului au fost aduşi tot felul de amatori în conducere şi jucători mediocri, mulţi dintre ei având cel puţin o retrogradare în palmares. Cu astfel de diletanţi nu se poate face performanţă, iar o echipă profesionistă are nevoie de mai multe elemente pentru a reuşi. E nevoie de o infrastructură modernă de un management eficient, de marketing şi de identitate. La Corona Braşov aceste elemente lipsesc cu desăvârşire şi lipseşte şi cel mai important element: fanii. În 17 decembrie, în ultima etapă din acest an, Corona a jucat acasă cu Ceahlăul Piatra Neamţ, iar asistenţa a fost de doar 20 de oameni. În 6 decembrie, cu ocazia aprinderii bradului din Piaţa Sfatului, fuseseră prezenţi 20.000 de braşoveni. Cam atât pentru acest an, să fiţi sănătoşi!

Nu parcaţi în pădure!

De ceva vreme au început să se deştepte câţiva români din somnul cel de moarte şi au ieşit în stradă să protesteze împotriva unor proiecte păguboase şi dăunătoare ale statului român. În Bucureşti, în Braşov şi în alte oraşe au protestat şi protestează mii de oameni împotriva proiectului minier de la Roşia Montană şi împotriva exploatării gazelor de şist, dar eu scriu azi despre un alt proiect odios.

Consiliul Local Braşov a aprobat planul urbanistic de detaliu(PUD) pentru o parcare supraetajată, pe care municipalitatea ar urma să o construiască în pădure, lângă Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu". Mai mult decât atât, specialiştii din primărie vor să facă şi un drum de legătură din Livada Poştei până la Maternitatea Braşov, distrugând în acest fel zona După Ziduri, o zonă de promenadă cu valoare istorică şi o zonă verde a oraşului. Ei spun că vor să transforme Strada Mureşenilor în pietonal, dar asta e o minciună pentru proşti, pentru că în planul lor, pe respectiva stradă va rămâne o bandă de circulaţie, pentru mijloacele de transport în comun şi pentru maşinile de intervenţie. Astfel, în loc de un drum circulat de maşini, ar putea fi două drumuri circulate de maşini, în centrul Braşovului, primarul Scripcaru punând încă o dată maşina şi asfaltul înaintea omului şi a spaţiului verde.

Comisiile subordonate primarului cocalar au dat toate avizele necesare, proiectul de distrugere a zonei După Ziduri mai având nevoie doar de finanţare. Tot ce pot să sper e să nu se găsească bani pentru acest proiect distructiv, sau ca braşovenii să iasă în stradă şi să-şi apere oraşul, aşa cum au ieşit pentru salvarea altor locuri din ţară.

SC Vectra Service SRL

În oraşul Braşov există o firmă de construcţii, care se numeşte SC Vectra Service SRL, condusă de un "prinţ al asfaltului", care se numeşte Marcel Butuza. Firma lui Butuza e abonată la banii publici, înfruptându-se cu nesaţ din contracte cu Primăria Braşov, condusă din 2004 de George Scripcaru.

Un ţăran din Zărneşti şi cu unul din Buruieneşti conduc Braşovul după bunul plac. Aceşti inculţi şi hoţi ordinari au transformat Braşovul într-un oraş al maşinilor şi al asfaltului, construind sensuri giratorii fără număr şi turnând asfalt fără milă. Sunt mai multe firme care au avut şi au de câştigat în timpul mandatelor lui Scripcaru, dar firma lui Butuza se distinge în mod evident. În 2005, Vectra Service a primit fără licitaţie un contract care presupunea asfaltarea, reparaţia şi deszăpezirea străzilor din municipiul Braşov, pentru opt ani de zile. Şi pentru că această perioadă nu era de ajuns, ulterior contractul a fost prelungit până în 2017. Vectra Service a construit şi o porţiune din ocolitoarea Braşovului, a extins domeniul schiabil din Poiana Braşov, iar acum se ocupă de pista viitorului aeroport. Toate aceste contracte i-au adus zeci de milioane de euro în conturi "prinţului asfaltului", iar cum unui prinţ îi stă bine într-un palat, prietenul Scripcaru i-a făcut cadou unul. Palatul Ştirbey din Braşov, monument istoric înconjurat de un parc dendrologic, a ajuns reşedinţa lui Marcel Butuza, în loc să fie un loc pentru braşoveni. Braşoveni care sunt apatici şi dezinteresaţi, ignoranţi şi superficiali, aşa cum am mai spus, nu au spirit civic şi mulţi dintre ei sunt chiar proşti. Altfel nu îmi explic cum se lasă furaţi ani la rând şi votează cu aceiaşi hoţi. Presa locală e cumpărată, opoziţie politică nu există, aşa că nu are cine să facă gălăgie şi jaful poate să continue.

Un aspect interesant şi care spune multe despre firma Vectra Service, e faptul că aceasta nu are un site pe Internet. În anul 2013, în plină eră informațională, firma lu' Butuza nu există în spaţiul online, dar nu e nevoie de informaţii atunci când tu vrei să faci totul pe ascuns şi nu e nevoie de reclamă atunci când nu funcţionezi într-un mediu concurenţial şi când primeşti totul de-a gata.

Terasa lu' Oprică

Luna asta a apărut o nouă terasă în "BRAŞOV. REGELE ORAŞELOR ÎN ROMÂNIA.". Terasa e amplasată în buricul târgului, în faţa Casei Sfatului din Piaţa Sfatului, pe spaţiul public. Amenajarea provizorie aparţine unui anume Adrian Florentin Oprică, băiat de cartier, consilier local şi protejat al primarului George Scripcaru.

Acest Oprică face parte din noua generaţie de politicieni, care pentru a avansa în carieră trebuie să se dea bine pe lângă un greu al partidului. Pentru a ajunge de la lipit afişe la o funcţie bună, aceşti indivizi trebuie să pupe în cur de nenumărate ori, asta dacă nu sunt beizadele. Copiii politicienilor au ascensiunea asigurată.

Adrian Oprică e consilier local, la al doilea mandat şi a candidat la alegerile parlamentare, dar nu a fost ales. Între timp s-a pricopsit cu o cârciumioară la şosea, care produce gologani pentru el şi pentru partid. Oprică are bodega subterană Schwarz Pub, de pe Strada George Bariţiu şi de curând a pus nişte mese şi nişte scaune în Piaţa Sfatului, la 50 de metri distanţă. Acolo e un spaţiu în care oamenii îşi petreceau timpul liber plimbându-se sau relaxându-se pe o bancă, uneori se organizau expoziţii de fotografie şi alte evenimente culturale, dar toate aceste amănunte nu l-au împiedicat pe tânărul pedelist. Pe el îl interesează doar banii.

Mai mulţi membri PDL şi-au deschis cârciumi în locuri cu vad bun din Braşov, pe spaţiul public şi pe spaţiul verde, de parcă ar fi pe moşia lor. Daniel Popescu are bodegile Kasho Lounge, News Caffe şi Galleria art and coffee, Neluţu Spineanu are The Vintage Pub, iar Adrian Oprică are şi el o terasă de doi lei. Toate astea au făcut şi vor face destui lei vara asta, Braşovul fiind oraş turistic. Braşovenii nu au nimic împotrivă, ei fiind apatici şi dezinteresaţi, dar despre aceste aspecte într-un episod viitor.

Kronwell Braşov Hotel

Luna trecută s-a inaugurat la Braşov hotelul de 10 etaje al lui Daniel Popescu, acest "băiat deştept" al Braşovului. Situat în imediata apropiere a Gării Braşov, lipit de My Place, centrul comercial incendiat în decembrie anul trecut, noul hotel nu a fost atins de flăcări şi a putut fi deschis fără probleme. Hotelul de 4 stele a beneficiat de un ajutor de stat de aproximativ 3,6 milioane de euro de la Guvernul Boc, firma Iporo Com SRL a lui Popescu fiind considerată investitor strategic. Daniel Popescu e un privilegiat al PDL, bun prieten cu primarul Scripcaru şi se pare că poate să îşi facă ce vrea, unde vrea, în Braşov.

Omul are câteva cârciumi plasate în locuri bune din oraş, acum are şi hotel şi în curând îşi va reface şi centrul comercial, mai trainic şi mai frumos, chiar dacă nu am aflat nici azi cauza incendiului care l-a afectat.

Tot în zona Gării, la câţiva metri distanţă, se află Sala Sporturilor "D. P. Colibaşi". Sala construită în 1978 a fost reabilitată de curând, dar această investiţie e aproape inutilă, construcţia fiind depăşită de vremuri, atât ca formă cât şi ca funcţionalitate. Braşovul are nevoie de o sală polivalentă nouă, de cel puţin 5.000 de locuri, dar ce poţi să-i ceri unui primar fără viziune, decât nişte cârpeli de moment?

De curând am aflat că Scripcaru, împreună cu alţi politicieni braşoveni, susţin candidatura Braşovului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în anul 2021. Aceasta este o glumă proastă, oraşul de la poalele Tâmpei neavând argumente pentru a deveni capitală culturală. Braşovul e Capitala Sensurilor Giratorii, iar acest titlu neoficial nu poate fi contestat de nimeni.

FOTE 2013

Festivalul Olimpic de Iarnă al Tineretului European s-a încheiat ieri, dar competiţia organizată în Braşov şi în împrejurimi nu a fost nici pe departe un succes. FOTE 2013 trebuia să atragă turişti şi să creeze o imagine favorabilă ţării noastre. Din păcate, acest festival nu a adus beneficii Braşovului şi nici României, nefiind transmis sau promovat în afara ţării. Festivalul a fost organizat amatoristic, în cel mai pur stil românesc, "the romanian way", vorba unui oficial străin.

FOTE s-ar fi putut numi foarte bine Festivalul Olimpic al Partidului Democrat Liberal. Cei care au câştigat de pe urma FOTE 2013, sunt cei care s-au aflat în tribună la festivitatea de deschidere. Politicienii şi clienţii acestora şi-au împărţit comisioane grase din milioanele de euro, bani publici. După ce a construit un patinoar cu 12 milioane de euro şi după ce a extins domeniul schiabil cu 30 de milioane, Scripcaru trebuia să mai facă un patinoar în Poiana Braşov, pentru concursurile de patinaj artistic şi patinaj viteză.

Deşi a avut 5 ani la dispoziţie şi colegii la guvernare, primarul incompetent nu a realizat proiectul şi a apelat la o improvizaţie potrivită pentru o competiţie judeţeană, nicidecum pentru una olimpică. A acoperit un patinoar în aer liber cu un balon, rezultând o chestie cu doar 200 de locuri şi care a fost omologată cu doar patru zile înainte de începerea întrecerilor. Care întreceri nu au beneficiat de grafică în transmisiunile televizate, din cauză că aparatura necesară ar fi costat exorbitanta sumă de 30.000 de euro. Cam cât vreo două poşete de-ale Elenei Udrea.

Drumul Coresi

O nouă creaţie scripcariană s-a inaugurat luna aceasta în Braşov. Este vorba despre Drumul Coresi, o arteră de circulaţie care traversează fosta platformă industrială Tractorul şi leagă străzile Hărmanului şi 13 Decembrie. Drumul a fost construit din bani europeni, are 2 kilometri lungime, două benzi pe fiecare sens şi nu mai puţin de 4 sensuri giratorii, câte unul la fiecare capăt şi două pe traseu. Acest drum ar urma să treacă prin mijlocul viitorului cartier Coresi, un proiect privat ambiţios de mari dimensiuni, anunţat încă din 2010, dar care până azi nu a progresat mai deloc.

De curând am fost să văd cu ochii mei drumul lui Scripcaru şi am avut o experienţă interesantă. Am ajuns la capătul dinspre Strada Hărmanului, de unde mi-am propus să parcurg Drumul Coresi până la celălalt capăt, în Strada 13 Decembrie. Am trecut de sediul RAT Braşov, apoi de un pod şi o trecere dublă de cale ferată, iar în jur se întunecase deja bine. Deşi sunt stâlpi de iluminat pe ambele părţi, lumina nu era aprinsă, astfel că era o beznă deasă. Singurele lumini erau cele de la farurile maşinilor, care treceau răzleţ şi câte un bec pe ici pe colo, la vreo clădire rămasă în picioare. Am continuat prin peisajul postindustrial, printre ruine, moloz şi hale părăsite, acompaniat de lătrăturile şi schelălăielile câinilor vagabonzi. Pe drum am întâlnit câţiva oameni şi mulţi câini vagabonzi, de care a trebuit să mă feresc. M-am simţit ca în filmul Alien, oricând putând să-mi sară în faţă o creatură fioroasă. Am ajuns totuşi nevătămat la capăt, nu înainte de a trece pe lângă cele două sensuri giratorii de pe traseu. Acestea sunt uimitoare, prin faptul că sunt făcute pe un drum drept, neintersectat de niciun alt drum, astfel că nu fluidizează traficul, ci îl încurcă. Colac peste pupăză, Drumul Coresi e dotat şi cu o pistă pentru biciclete, de nicăieri spre niciunde.

De curând am aflat că sensul giratoriu din Centrul Civic a costat 2 milioane de euro, dar nu suntem toţi la fel de proşti să înghiţim astfel de gogoşi. Poate pe planeta Marte să coste atât, nicidecum în centrul Braşovului. Ceea ce s-a făcut în ultimii ani în Braşov se numeşte jaf pe bani publici. "Marea giratorizare", care are ca scop "fluidizarea circulaţiei" e doar o măsură populistă prin care Scripcaru şi acoliţii săi se îmbogăţesc şi trăiesc bine. Să vă învârtiţi bine în continuare!

Încă un sens giratoriu inutil şi încă un pieton omorât de un imbecil

Nu a trecut mult timp de la realegerea sa în funcţia de primar al Braşovului, că George Scripcaru îşi continuă obsesia. Omul care a făcut din Braşov Capitala Sensurilor Giratorii, continuă să adauge noi elemente care să susţină această denumire. Cel mai nou sens giratoriu din oraş a apărut în Centrul Civic şi e complet inutil. Fosta uzină Hidromecanica a fost rasă de pe faţa pământului, iar în locul ei se va construi un mall. Varianta oficială e că acest sens giratoriu va permite accesul la viitoarea parcare subterană care va deservi centrul comercial, numai că acest proiect va fi finalizat cel mai devreme peste doi ani.

Pe lângă faptul că e inutil, acest sens giratoriu e şi prost făcut, la fel ca multe alte creaţii scripcariene. Din păcate, în ultimii ani Braşovul a devenit oraşul maşinilor, în detrimentul oamenilor. "Fluidizarea circulaţiei" prin construirea de sensuri giratorii după ureche, îngustarea trotuarelor şi eliminarea semafoarelor, au dus la scăderea siguranţei pietonilor.

În sprijinul celor scrise mai sus vine şi evenimentul nefericit petrecut luna trecută. În noaptea de 28 spre 29 august, pe o trecere de pietoni de lângă Primăria Braşov, un pieton anonim a fost accidentat mortal de către un imbecil. Imbecilul se numeşte Alin Constantin, are 22 de ani şi e băiatul de bani gata al lui Viorel Constantin, acesta din urmă fiind unul dintre asociaţii toaletei publice The Vintage Pub. Beizadeaua conducea un Audi Q7, l-a călcat pe nefericit şi apoi a fugit de la locul accidentului, abandonând maşina la câteva străzi distanţă. Evident că tăticul va face tot ce îi va sta în putinţă pentru a-l scoate basma curată. Doar are bani, iar în România de azi dreptatea se cumpără cu bani.

Aceşti indivizi fac parte dintr-o clasă socială nouă, continuatoare a fostei nomenclaturi comuniste. Politicieni, mediocri, parveniţi, oameni de afaceri, interlopi; toţi aceştia au în comun interesul pentru valorile materiale şi dispreţul faţă de legi şi faţă de oameni. Un reprezentant de seamă al acestei noi clase sociale e Gigi Becali, dar despre el într-o postare viitoare.

Galleria art and coffee

Luna trecută a apărut în Braşov o nouă creaţie marca Scripcaru. Este vorba despre o cafenea cu nume pompos, ridicată în buricul târgului.

Peste drum de Primăria Braşov şi la 5 metri de Liceul de Muzică, s-a ridicat o gheretă verde cu acoperiş de tablă, înconjurată de o terasă cu umbrele şi multă verdeaţă. Galleria art and coffee, cârciuma care se vrea retro, dar care nu e decât un kitsch absolut, e administrată de un prieten foarte bun al primarului Scripcaru(doar că nu dorm împreună), este vorba de un anume Daniel Popescu. Acest individ mai are în subordine şi alte bodegi din oraş: Kasho, Kasho Lounge, News Caffe, iar acum îşi face un hotel de 10 etaje.

În urmă cu câţiva ani, exact în acelaşi loc, a existat un chioşc cu terasă. Se numea Titus şi vindea de toate, inclusiv băuturi alcoolice. La un moment dat a fost închis, probabil datorită legii care interzice comercializarea de băuturi alcoolice în apropierea instituţiilor de învăţământ. Acum, în anul 2012, nu mai contează acea lege, tot ce contează e ca Daniel Popescu şi alţii ca el să câştige bani, cât mai mulţi bani.

Tot acum, mai precis de acum, ştim că primaru' Scripcaru a fost ales pentru un nou mandat. Vor urma noi asfaltări şi vor fi construite noi sensuri giratorii, cu ajutorul prietenului Marcel, vor fi plantate mii de panseluţe, cu ajutorul prietenului Ovidiu şi vor apărea noi bodegi, hoteluri şi alte chestii aducătoare de bani, cu ajutorul şi pentru Daniel şi alţii ca el. Totuşi, există trei scenarii prin care putem scăpa de Scripcaru: să îşi dea demisia, să fie arestat şi condamnat la închisoare sau să moară.

News Caffe

O altă toaletă publică s-a transformat în cuib de cocalari, unde altundeva decât în Braşov?! Toaleta publică din Parcul Nicolae Titulescu a fost dată în concesiune de primaru' Scripcaru, iar investitorul, cu siguranţă un client politic, a ridicat deasupra toaletei, o clădire cubică, pe acelaşi principiu ca şi The Vintage Pub.

Un perete maro ascunde un paralelipiped cu pereţi de sticlă, care adăposteşte o cafenea îmbogăţită cu un centru de informare turistică, asta pentru naivi. Toată chestia asta e împejmuită de o terasă cu vedere la parc şi la Nicolae Titulescu, care, chiar şi împietrit, pare scârbit. Dacă aş avea un tanc, aş distruge şandramaua lu' nea George, exact la fel ca în filmul Terminus paradis.

În ultima vreme, au apărut la poalele Tâmpei, nişte creaţii de prost gust, care umbresc istoria şi frumuseţea acestui oraş. În urmă cu câţiva ani, Braşovul a fost curăţat de chioşcurile şi buticurile, urâte şi insalubre, dar ce contează, când sunt înlocuite de bodegi şi terase moderne?! Ce contează că Parcul Central a fost invadat de o clădire de prost gust şi o terasă la fel, ce contează că spaţiul verde e inlocuit tot mai des de astfel de mizerii şi de parcări, important e să iasă banu'?! Şi încă ceva: să vă căcaţi bine! Costă doar un leu!

Parcare pentru cocalari

De obicei, cocalarii îşi parchează maşinile unde au chef, pe trotuar, pe trecerile de pietoni, pe locurile de parcare special amenajate pentru persoane cu handicap, oriunde numai să fie cât mai aproape de locul de destinaţie. În cazul nostru este vorba de cele două bodegi ordinare despre care am scris anterior: Kasho Lounge şi The Vintage Pub. Primaru' Scripcaru, cocalarul numărul unu al Braşovului, s-a gândit la semenii lui şi le-a amenajat peste noapte o parcare numai pentru ei. I-a convocat pe băieţii de la Vectra Service, care au turnat nişte asfalt, iar mai pe seară, băieţii de la Comprest au trasat liniile. Parcarea improvizată e gata, iar de azi îşi aşteaptă stăpânii, care parcau şi până acum în acele locuri.

În stânga şi în dreapta statuii lui George Bariţiu, în faţa Bibliotecii Judeţene care îi poartă numele, două forme asimetrice de asfalt muşcă cu nesaţ din spaţiul public, sufocând şi mai mult o zonă cândva aerisită. Asfaltul şi maşinile câştigă tot mai mult teren, în timp ce spaţiul verde şi cel destinat pietonilor se micşorează pe zi ce trece. Maşinile sunt stăpânele oraşului, iar noi cei care mergem pe jos trebuie să ne strecurăm printre ele. Tot noi ar trebui să dăm foc acestor cuiburi de cocalari, pentru a satisface dorinţa unora, care vor fapte şi nu vorbe. Până atunci, însă, vă mai ofer nişte vorbe, de data asta ale formaţiei Luna Amară:

Abrutizat alcoolizat întunecat şi trist

Oraşul se înalţă peste noi

În cărămizi ne oglindim 

În cărămizi trăim

Neînsemnaţi descreieraţi şi goi

Oraş pierdut în fum

Nefericit oricum

Mai bine ai fi scrum.

Braşov - Capitala Sensurilor Giratorii

Ceea ce părea în urmă cu câţiva ani o încercare de descongestionare a traficului, a devenit în ultima vreme o obsesie(sau o afacere). În Braşov sunt cele mai multe sensuri giratorii pe kilometru pătrat din România, iar numărul acestora creşte în continuare.

Primarul George Scripcaru a pus, începând cu 2007, câte un mușuroi în fiecare intersecţie importantă din Braşov, chiar şi unde nu se impunea acest lucru. Majoritatea sensurilor giratorii sunt făcute la normă, fără să se respecte anumite elemente tehnice, precum: diametrul, numărul de benzi, marcarea acestora, amplasarea trecerilor pentru pietoni şi altele. Aceste amenajări rutiere au prins bine la majoritatea populaţiei, care dă dovadă de o superficialitate extremă. Giratoriile sunt apreciate de şoferii grăbiţi şi de taximetrişti, care vor "să se învârtă roata" şi pentru care, un minut la semafor reprezintă un adevărat calvar. Pentru aceştia şi pentru toţi iubitorii mersului şerpuit, Scripcaru gospodaru' pregăteşte o lucrare de excepţie. La intersecţia Bulevardelor Saturn şi Alexandru Vlahuţă cu Strada Zizinului, se vor construi două sensuri giratorii!  Aceasta este o premieră absolută pentru Braşov, dar nu trebuie să ne mirăm dacă în viitor vor apărea intersecţiile cu trei mușuroaie, sau chiar cu patru.

Din păcate, aceste sensuri giratorii şi florile plantate în ele, nu aduc dezvoltare economică, nu atrag turişti şi nici culturii nu îi fac vreun serviciu. Foştii coloşi industriali s-au închis rând pe rând, la fel şi cinematografele, aeroportul există doar pe hârtie, la fel şi autostrada, Cerbul de Aur e istorie, astfel că Braşovul involuează încet, dar sigur. În timp ce Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană în 2007, iar Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi se întrec pentru acest titlu în 2020, Braşovul poate fi desemnat de pe acum drept capitală a sensurilor giratorii. Cu această distincţie neoficială, dar incontestabilă, în palmares şi fiind condus de oameni inculţi, corupţi şi incompetenţi, Braşovul doarme liniştit, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Ştefan Hruşcă

Luna decembrie este prima lună de iarnă şi ultima lună a anului. În această lună se fac bilanţurile anului care se încheie şi planurile pentru noul an. Cele mai des întâlnite cuvinte folosite în cele 31 de zile ale lunii sunt: zăpadă, frig, cadouri, colinde, Crăciun şi Revelion. Luna decembrie e marcată de două personaje care vin de peste mări şi ţări. Unul vine din Laponia şi aduce cadouri, iar celălalt vine din Canada şi aduce colinde. Este vorba de Moş Crăciun şi Ştefan Hruşcă, doi bătrânei simpatici care aduc bucurie în casele oamenilor. Primul aduce bucurie în fiecare an, negreşit, în a douăzecişicincea zi a lunii, în timp ce al doilea aduce bucurie în exces, în fiecare zi a lunii, chiar şi de două ori pe zi.

Ştefan Hruşcă va susţine azi la Braşov un concert extraordinar de colinde, în cadrul turneului internaţional "Colinde 2010". Evenimentul va avea loc în Piaţa Sfatului, de la ora 18, şi va fi posibil datorită primarului moldovean al Braşovului, celebrul George Scripcaru. După ce va aprinde bradul de Crăciun, primul om de sub Tâmpa îl va invita pe scenă pe omul lunii decembrie, primul colindător al ţării, Ştefan Hruşcă. Acesta ne va povesti ca în fiecare an, cum s-a născut Cristos la Viflaim, ne mai spune că florile sunt dalbe şi că leru-i ler. Colindătorul maramureşean va rămâne peste noapte la Braşov, deoarece a doua zi este programat un alt concert extraordinar de colinde, la Centrul Cultural Reduta. Apoi Maratonul Colindelor continuă în 8 decembrie la Roma, în 9 la Bucureşti, în 10 la Tulcea şi Constanţa, în 11 la Brăila şi Galaţi, în 12 la Rădăuţi şi Suceava şi tot aşa până la sfârşitul lunii, când Ştefan Hruşcă se întoarce în ţara adoptivă, pentru ultimele concerte ale anului 2010 şi pentru a pregăti turneul de anul viitor.

În loc de încheiere, am două veşti, una bună şi una rea. Vestea bună e că Moş Crăciun va veni şi peste o sută de ani. Vestea rea e că Ştefan Hruşcă va mai veni doar câţiva ani.

Estetica urâtului

Urâtul este opusul frumosului. Urâtul poate fi descris prin cuvinte ca: asimetrie, dizarmonie, dezordine, desfigurare şi este prezent în tot ceea ce ne înconjoară. Ca formă de exprimare artistică, urâtul a avut şi are şi astăzi reprezentanţi de seamă: Pablo Picasso, Salvador Dali, Charles Baudelaire, Tudor Arghezi, Marilyn Manson. Un reprezentant al urâtului despre care vreau să spun câteva cuvinte, e primarul moldovean al Braşovului, pedelistul George Scripcaru.

După ce a construit un patinoar frumos, dar cu o sumă "urâtă" de 12 milioane de euro(prietenii ştiu de ce), după ce a făcut peste 20 de sensuri giratorii în tot Braşovul(prietenul Butuza ştie de ce) şi după ce şi-a ridicat un hotel hidos în Piaţa Unirii, primul gospodar din Braşov s-a gândit că nu e de ajuns. Astfel, în plin centrul Braşovului a apărut peste noapte o amenajare urbanistică demnă de filmele horror. La intersecţia străzilor Nicolae Bălcescu, Grigoraş Dinicu, Johann Gött şi Diaconu Coresi au apărut dintr-o dată patru forme geometrice formate din borduri şi aplicate pe pavajul deja existent. Este vorba de trei dreptunghiuri(unul mai mare ca altul) şi un pătrat. Fiecare dreptunghi este mărginit de o ramă metalică vopsită în alb, care formează un contrast de efect cu pământul negru din interior. În pământ sunt plantate câte două-trei tufe în fiecare dreptunghi, iar în mijlocul pătratului e un pom, care e pus acolo ca nuca-n perete.

În final vreau să-i transmit grădinarului numărul unu, nişte sugestii pentru viitoarele realizări. Pe Strada Republicii ar putea face un strat imens cu tufe(dintr-un capăt în celălalt), iar în Piaţa Sfatului, în locul fântânii arteziene, ar fi indicat să pună pământ, în care să planteze nişte tufe şi un pom.