Pedibus și alte termene din nouvorbă

Dragi tovarăși, ați auzit de Pedibus? Știți ce e Pedibusul? Nici eu nu știam până de curând, dar am aflat și vă spun și vouă. Pedibusul e mersul pe jos.

Introdus în 2021 în Sfântu Gheorghe, județul Covasna, de către primărie, Pedibusul e un program importat din Danemarca. Elevii sunt însoțiți de doi adulți voluntari în drum spre școală, se deplasează în grup, urmând un traseu prestabilit și opresc în mai multe stații în care se alătură alți copii. Mersul pe jos este sănătos, scade costurile, reduce aglomerația și poluarea și salvează planeta. Pedibusul a ajuns în alte 12 orașe din țară, printre care și Brașovul, transportând mii de copii în mod ecologic, natural, sustenabil. Și eu am mers pe jos la școală, cu Oana, cu Dan, cu Roxana, cu Bogdan, dar nu știam că merg cu Pedibusul.

De Vinerea Neagră ați auzit cu toții, ați cheltuit bani ani la rând, de când a fost importată din SUA, ați poluat și ați distrus planeta, dar Vinerea Verde vă spune ceva? Vinerea Verde e un nou program venit pe axa Bruxelles - Cluj - Brașov, iar de azi e activ în orașul de sub Tâmpa. Începând de astăzi, în fiecare zi de vineri, toată lumea circulă gratuit cu mijloacele de transport în comun ale RAT Brașov. Se călătorește gratuit în Brașov, în Poiana Brașov și în alte 10 localități din zona metropolitană: Teliu, Feldioara, Bod, Prejmer, Vama Buzăului, Predeal, Sânpetru, Cristian, Codlea și Tărlungeni. Din mai se alătură și orașul Râșnov, iar celelalte localități din zonă își fac calcule pentru a intra și ele în program. Dar ce e gratuit pentru călători, nu e gratuit și pentru RAT Brașov. Autobuzele și troleibuzele consumă energie și în Vinerea Verde, iar aceasta trebuie plătită. Și va fi plătită din bugetele locale, adică de toți cei care contribuie la acele bugete. Dacă până acum unii mergeau cu Sorul, cu Solarisul și plăteau pentru asta, acum plătesc toți și merg doar unii.

În Minunata Lume Nouă deplasarea e dificilă, pentru că nu în fiecare zi e Vinerea Verde. Vreți să zburați cu Airbusul, cu Boeingul? Felicitări, sunteți milionari! Biletele au prețuri prohibitive, în plus aveți un număr limitat de zboruri pe an. Vreți să mergeți cu Mercedesul, cu Fordul, cu Loganul? Eu zic să vă mai gândiți. Combustibilul se scumpește în fiecare zi, e raționalizat și greu accesibil. Vreți să luați Uberul, Boltul? E complicat. Energia electrică e tot mai scumpă, prețurile sunt dinamice și poți fi refuzat pentru orice. Sunt puține soluții rămase, dar cel mai bine e să vă bazați pe cele două picioare din dotare. Dragi tovarăși, veți merge cu Pedibusul.

Aeroportul Virtual Brașov-Ghimbav

Dragi tovarăși, minunea s-a produs! După amânări, întârzieri și blocaje repetate, obiectivul așteptat timp de zeci de ani de mâncătorii de mici din Brașov și din județele învecinate, a fost inaugurat azi. La ora 8:10, a aterizat la Ghimbav o aeronavă a companiei Tarom, venită tocmai de la București cu o cohortă de mancurți, în frunte cu tovarășul Adrian Ioan Veștea, Președintele Consiliului Județean Brașov și cel care a ajuns să taie panglica. Aceștia au fost asistați de un tradițional sobor de preoți, care s-au rugat ca toate lucrurile să decurgă în bună ordine, iar călătorii să aibă parte de condiții de zbor sigure și plăcute, binecuvântându-i și ferindu-i de tot ce-i rău. Se pare că nu prea le-a ieșit.

Prima cursă de linie de pe noul aeroport a fost efectuată de obscura companie românească Dan Air, cu destinația Stuttgart. Compania a modificat în ultima clipă ora decolării, debusolând complet pasagerii. Unii au spus că a plecat mai devreme, alții au spus că a plecat mai târziu. Unii se pare că au pierdut avionul. Total absurd!

Anomaliile nu s-au oprit aici. Ceea ce începe prost se termină și mai prost. Aceeași companie mediocră a anunțat frapant că avionul care era programat să vină de la Nürnberg și să aterizeze la Ghimbav, va ateriza la Otopeni la ora 23:20! Oamenii vor fi apoi transferați la Brașov cu autobuzul! Fabulos!

Acestea sunt dovezi în plus că Aeroportul Virtual Brașov-Ghimbav a fost deschis în cea mai proastă perioadă din istoria aviației. Întârzieri, devansări, amânări, anulări ale zborurilor. Sunt semne tot mai clare că, în Minunata Lume Nouă, mâncătorii de mici nu vor mai zbura cu avionul. În plus, acest aeroport a fost construit cu un turn virtual controlat de la Arad și are program de funcționare de la 7:00 la 19:00! Turn virtual - aeroport virtual. Iar compania Romatsa, cea care asigură monitorizarea traficului aerian, spune că nu are destui oameni instruiți, după apusul soarelui nemaifiind nimeni la monitoare! Absolut aberant!

Supermarketul Mega Image din Tohanu Nou e deschis la ora asta, în timp ce Aeroportul Virtual Brașov-Ghimbav e închis de două ceasuri și douăzecișidouă de minute! Dragi tovarăși, ați visat că veți zbura la și de la Brașov? Veți zbura, dar virtual.

În Iadul Brănean, speciile Homo sapiens și Ursus arctos împart același teritoriu!

În seara zilei de 13 mai, cu ocazia Nopții Muzeelor, m-am hotărât să merg în Iadul Brănean și să vizitez încă o dată castelul lui Dominic, mai ales că boșorogul austriac nu a cerut bani cu respectiva ocazie. Ajuns în curtea castelului, la urechi mi-a ajuns cuvântul "urs", și curios din fire, i-am rugat pe copiii care îl rostiseră să-mi dea mai multe detalii. Am aflat cu stupoare că puțin mai devreme un urs se plimba nonșalant prin curtea Castelului Bran, în timp ce sute de oameni stăteau la coadă pentru a-l vizita. Vestea primită nu m-a afectat prea tare, așa că mi-am continuat activitatea culturală și am vizitat și eu muzeul. La ieșire, un paznic mi-a confirmat cele auzite anterior, mi-a mai spus că au bubuit niște petarde pentru a-l goni, dar cu toate astea eu am plecat acasă pe jos. Din fericire pentru mine, nu m-am întâlnit cu animalul, în caz contrar această postare probabil nemaivăzând lumina Internetului.

Pe 1 iunie, de Ziua Copilului, pierzând timpul pe Facebook, am văzut un clip video infernal. În Infernul Brănean, în Gura Soacrei, în plină zi, din curtea Castelului Bran iese un ditamai exemplarul de urs brun. Acesta așteaptă să treacă două mașini, apoi coboară tacticos de pe stâncă și trece strada nestingherit, dispărând după un gard. Pe lângă miile de turiști care vin zilnic la Bran, pe acolo trec și copiii care se deplasează la școală, însă aceștia nu au parte de infrastructura necesară, lipsind cu desăvârșire trotuarele și trecerile pentru pietoni. În schimb, se pot întâlni cu ursul, căruia nu-i trebuie zebră și trotuar pentru a trece strada, de aceea e așa dezinvolt.

Cauzele acestei invazii sunt multe: pădurile sunt tot mai rare, urșii sunt tot mai mulți și mai curajoși, iar oamenii sunt într-un pericol tot mai mare. Nu cred că e cineva care și-ar dori o întâlnire față în față cu un urs, dar în Iadul Brănean acest lucru e foarte probabil. Animalele sălbatice sunt tot mai prezente în zonele locuite de oameni, iar un contact fizic între cele două specii s-ar putea solda cu victime. În Bran, în Brașov și în alte locuri din țară, urșii se deplasează în voie și pot ataca în orice moment. Dragi tovarăși, atenție la urși!

Ți-e foame? Cântă la xilofon!

Brașov, România, 20 decembrie 2022

Grădina muzicală

Experimentele sociale continuă în Minunata Lume Nouă, așa cum am anticipat. Programul de Bugetare Participativă permite oricărui cetățean brașovean responsabil să propună un proiect pentru un viitor mai bun al întregii comunități. Proiectele eligibile vor fi votate de alți cetățeni responsabili, iar apoi Primăria va decide ce propuneri vor fi implementate.

O anume Flavia Stamate și-a dorit să aducă muzica în aer liber, creând astfel un spațiu public relaxat, incluziv și creativ pentru toți brașovenii. Grădina muzicală aduce plus-valoare comunității locale prin beneficiile pe care le oferă interpretarea muzicii în aer liber, încurajând exprimarea creativă și socializarea cu familia, prietenii sau chiar cu necunoscuții. Propunerea ei a fost votată de 319 suflete artistice, oameni de cultură, melomani, iar edilul salvator Allen Coliban s-a aplecat de îndată la dorința minoritarilor, a aprobat proiectul și l-a implementat. Astfel, au apărut trei ansambluri muzicale, în Parcul Nicolae Titulescu, pe Aleea de sub Tâmpa și în Parcul Tractorul, care îi așteaptă pe muzicanții brașoveni în orice zi a anului. 

Tovarășul primar a fost prezent în grădina muzicală, a făcut niște poze și a cântat la instrumentele minunate doar în ziua de 20 decembrie 2022. A fost un eveniment unic în viață, ca o eclipsă totală de soare. Allen Coliban nu va mai cânta și nu va mai trece prin grădina muzicală, dar pe acolo vei trece tu.

Vii de la schimbul trei, după opt ore pe bandă, obosit și abătut? Cântă puțin la liră și ești ca nou! Te întorci de la școală și n-ai bani să-ți scoți iubita la un suc? Încearcă aerofonul, e mai bun ca un pai! Bunică-ta e bolnavă și nu are bani de pastile? Adu-o în parc și pune-o să bată toba! Nu scapă de boală, dar îi alină suferința. S-au scumpit gazele și curentul, a crescut ROBOR-ul și s-au mărit ratele la bancă? Nu fii trist! Nu ești singurul afectat. Ia-ți familia și prietenii și veniți în grădina muzicală să cântați la clopotele tubulare! Nu scade indicele ROBOR, dar faceți artă. Ce poate fi mai grandios? Clopotele sună atât de frumos!

Frig, foamete, întuneric, inflație, poluare, război, boală, sărăcie, moarte? Nimic din toate astea nu ar trebui să vă îngrijoreze. Dragi tovarăși, veniți cu mic, cu mare, în grădinile muzicale, faceți muzică și uitați de toate relele! Muzica înseamnă viață. Atâta vreme cât există muzică, există viață. Nu aveți pâine, mâncați cozonac! Sau mai bine, cântați la xilofon!

Biletul de sănătate

Cluj-Napoca, România, 23 septembrie 2020:

Biletul de sănătate

Primăria Municipiului Cluj-Napoca împreună cu niște corporații, companii și ONG-uri au pus la cale un experiment social menit să-i atragă pe clujeni să facă mișcare. Este vorba despre un experiment de tipul acțiune-recompensă în care subiecții erau invitați să facă 20 de genuflexiuni, în schimbul cărora primeau un bilet de o călătorie pe mijloacele de transport public ale orașului. Un robot dotat cu ecran, cameră video și inteligență artificială, amplasat într-o stație de autobuz, îți număra genuflexiunile, iar dacă le făceai corect îți dădea premiul meritat. Startul programului a fost dat de primarul Emil Boc, care le-a arătat cobailor cum se face, iar aceștia, oameni educați și responsabili, locuitori ai celui mai deștept oraș din țară, au efectuat cu drag și spor sute de mii de mișcări fizice de bază, repetitive și facile, în urma cărora au primit zeci de mii de bilete de sănătate, în valoare de 3 lei fiecare. Să fiți sănătoși, tovarăși!

Brașov, România, 6 septembie 2021:

Petrică

Inspirat din vest și de omologul său mai experimentat, primarul Allen Coliban a lansat și el un program de dresare a populației. Bine faci, bine primești! Reciclează cu Petrică și mergi gratuit cu autobuzul sau troleibuzul. Cu aceste cuvinte dulci îi ademenea Petrică pe proletari. Aceștia erau invitați să introducă 10 ambalaje de plastic, sticlă sau metal în automatul verde, în schimbul cărora primeau recompensa: un tichet care trebuia schimbat la casele de bilete RAT Brașov cu un bilet cu două călătorii. Câțiva brașoveni mai nevoiași au încercat să profite la maxim de oportunitate și l-au îndopat pe Petrică cu PET-uri și doze de bere, biletele vânzându-le apoi pe bani cash. Edilul progresist nu a apreciat spiritul antreprenorial al săracilor și a schimbat regulamentul. Astfel, din 16 iunie cei care vor să facă o faptă bună, vor fi nevoiți să introducă 50 de recipiente în orificiile containerului inteligent american cu nume neaoș românesc. Asta dacă vor să-și primească simbria. Mai mult decât atât, ecologiștii nu mai primesc biletul de hârtie în valoare de 5 lei, ci un card de plastic cu credit pe el. Progres, tovarăși!

Cluj-Napoca, România, 2 octombrie 2022:

Biletul de sănătate 2.0

Luna trecută s-a lansat varianta a doua a experimentului de la Cluj. De data asta sportivii clujeni sunt nevoiți să pedaleze frenetic pe o bicicletă amplasată într-o stație din centru, precum aleargă rozătoarele pe roata destinată lor. După două minute de pedalat în gol, în văzul tuturor, aceștia primesc dreptul de a călători împreună cu ceilalți sportivi, cu autobuzul, troleibuzul sau tramvaiul.

Dragi tovarăși, experimentul continuă. Ingineria socială, concepută și scrisă de oamenii vechi, e pusă în aplicare pas cu pas pentru crearea oamenilor noi și mai apoi a oamenilor trans. În viitor vor apărea noi și noi tentații pentru oamenii noi, care cu un efort mai mic sau mai mare vor obține recompensa dorită, așa cum ați văzut deja în Oglinda Neagră. Dragi tovarăși, brânza e gratis doar în cursa de șoareci.

Orgie satanistă la Castelul Bran

Câteva duzini de sataniști miliardari sau miliardari sataniști de duzină, au închiriat Castelul Bran noaptea trecută pentru o orgie satanistă sinistră. Veniți din California și din alte părți ale lumii, bogătașii au aterizat în tărâmul lui Dracula și și-au făcut de cap. Miliardari și milionari, actori și actrițe de la Hollywood, fotomodele și alte rapandule, au petrecut două nopți de pomină pe plaiurile fantastice ale Transilvanei.

Unul dintre cei mai de seamă sataniști care ne-au vizitat e Peter Thiel, cofondator al companiilor PayPal și Palantir, care a venit împreună cu soțul său, Matt Danzeisen. Aceștia au fost văzuți ziua plimbându-se pe străzile Brașovului, iar în noaptea de Halloween s-au boit în fel și chip și au venit cu mulțimea de sataniști la Bran, pentru a-l venera pe Satan.

Vampiri, strigoi, vârcolaci, iele, fantome, vrăjitoare și alte personaje grotești, s-au reunit în Iadul Brănean, într-un dans macabru total. Castelul a fost iluminat în roșu sângeriu, clopotele au bătut, făcliile au ars, iar muzica obscură a completat atmosfera infernală în care s-a desfășurat petrecerea ocultă. Invitații speciali s-au ospătat cu mâncăruri și băuturi fine, au practicat ritualuri numai de ei știute, și dracu știe ce au mai făcut toată noaptea, în spatele porților bine păzite.

S-a zvonit frenetic pe teleecrane că la orgie ar fi participat și sataniștii Elon Musk și Angelina Jolie, dar nu i-a identificat nimeni. Probabil au fost bine mascați. Sau poate nu au fost deloc. În schimb, și-au făcut apariția la evenimentul anului primarul Branului împreună cu soția. Cu siguranță cei mai săraci din toată cohorta de sataniști. Îmi imaginez un dialog între Peter Thiel și un aghiotant:

- Aveți numărul primarului din sat?

- Nu, boss, dar facem rost.

- Chemați-l și pe el să bea un pahar de adrenocrom! Ha, ha, ha!

Orgie și magie! Satan și voie bună!

Sărută fetele și adu-le-mpăcare!

Băieți trăiesc cu fete-n pace împreună;

Orgie și beție, dă-le desfătare!

 

Orgie-beție!

Orgie și magie!

Orgie și beție!

Orașul Stalin

Tinerii din ziua de azi nu știu și nici măcar nu știu că nu știu, pentru că nu-i interesează istoria(iar cei care nu-și cunosc istoria sunt condamnați s-o repete), dar orașul de la poalele Tâmpei a avut un nume deosebit la mijlocul secolului trecut. Timp de 10 ani, între 1950 și 1960, orașul Brașov, alături de alte orașe din blocul socialist, a purtat numele Orașul Stalin, în semn de omagiu adus vieții și personalității tovarășului Iosif Vissarionovici Stalin.

Acum câteva zile, în prag de toamnă, am fost din nou, după mult timp, în orașul nefericit, sau fericit, depinde cum îl vede fiecare individ. Am luat orașul la pas, așa cum îmi place mie și am văzut oameni abătuți, anxioși, apăsați de griji, îngândurați, chiar deznădăjduiți, unii dintre ei purtând acoperitoare faciale, am văzut oameni care căutau în gunoaie, am văzut și cinci tinere de etnie maghiară care râdeau cu poftă la o masă, dar ele au fost rara avis în acea zi frumoasă.

Odată cu apusul soarelui și lăsarea întunericului, se simțea în aer o atmosferă mai apăsătoare ca niciodată, ca într-un ghetou de muncă forțată. Mirosea a totalitarism și a gaze de eșapament la fiecare pas, iar sirenele stridente ale ambulanțelor făceau din Calea București o zonă de pripas. Pe Republicii o băbuță vindea flori, în timp ce niște adolescenți stăteau la coadă la deschiderea unui magazin de bomboane, iar mai încolo, în Piața Sfatului, niște clovni ademeneau copiii cu mănunchiuri mari de baloane. Pe Mureșenilor zăcea strivită o pisică moartă, iar în Livada Poștei era o altă coadă. Bătrâni pauperi introduceau câte zece ambalaje într-un automat și primeau în schimb un bilet RAT. Mai târziu în noapte, doi șoferi neînfricați goneau pe 15 Noiembrie cu o viteză nemaivăzută, spre o lume numai de ei știută.

Pe la 10 se dă stingerea în orașul vechi, dar eu mi-am continuat periplul pe străzile pustii. Punctul culminant a fost atins în momentul în care am văzut ceva scris pe Tâmpa. Un om mic de stat, cel care organizează un festival de bere importat, își făcea reclamă pe gratis, pe panoul publicitar natural, cu ajutorul unui proiector laser de import. Pe muntele Tâmpa scria cu litere mari și verzi Oktoberfest, dar mai bine scria cu litere mari și roșii: Orașul Stalin.

Coresi Shopping Resort

După mult timp de așteptare, timp în care pițipoancele din Brașov și-au făcut cumpărăturile în Brintex, iată că s-a inaugurat și primul mall de la poalele Tâmpei. În locul fostelor hale ale fabricii de tractoare, mândria județului și a țării, s-a construit o hală mare, doar că în loc să se fabrice tractoare, se vând țoale.

Am fost și eu la inaugurare și m-am călcat pe picioare cu mii de brașoveni plimbăreți. Am întrebat o adolescentă dacă îi place noua construcție. A spus că da și s-a fâstâcit, retrăgându-se lângă prietena ei. Și mie îmi plăcea când se deschidea câte un magazin nou pe Republicii, atunci când eram mic.

În locul unei hale de producție, s-a deschis o hală comercială. Tinerii jubilează, iar bătrânii oftează.

Pista Aeroportului Internațional Brașov

La începutul acestei luni a fost inaugurată pista Aeroportului Internațional Brașov. Limba de beton lungă de 2820 m și lată de 45 m, construită de firma lui Butuza, se dorește a primi aeronave spre aterizare, care mai apoi să decoleze spre cele patru zări, dar când se va întâmpla acest lucru nimeni nu știe.

Până la acel moment fericit, propun alte activități recreative. Ce-ar fi să se organizeze curese cu mașini tunate. Băieții de bani gata din oraș ar putea face liniuțe cu bolizii lor, asta cu concursul autorităților, cele care venerează automobilele mai rău ca pe domnul Iisus Hristos!

Stați liniștiți, că nu vor decola prea curând avioane de la Brașov! Dar nu disperați, fiți optimiști! Și eu visez la o brunetă cu sânii mici.

Încă un sens giratoriu nedorit

Nu cu mult timp în urmă, în orașul de la poalele Tâmpei a mai apărut o formă fără fond. Ineptul Scripcaru își continuă opera sinistră, construind un nou giratoriu în plin centrul Brașovului. Chiar dacă lângă Maternitatea Brașov era o intersecție de mici dimensiuni și slab circulată, aceste amănunte nu l-au împiedicat pe inept să pună un mușuroi exact sub nasul lui Ciprian Porumbescu.

Ahtiat după bani și după populism ieftin, primarul George Scripcaru a făcut din Brașov locul lui de joacă, transformându-l în orașul mașinilor, în detrimentul oamenilor. Această stare de fapt nu are cum să mai dureze foarte mult. Românii sunt încă sclavii mașinilor, dar efectele nocive ale acestora se vor vedea în timp, iar orașul va fi din nou al oamenilor. Cu alt primar, altă viziune și alți bani cheltuiți.

Cel mai frumos oraș din România

Știu care e cel mai mare oraș din România, știu care e orașul situat la cea mai mare altitudine din România, știu care e orașul cel mai estic, dar nu știu care e cel mai frumos oraș din România. Mulți brașoveni spun că Brașovul e cel mai frumos oraș din România, dar această afirmație e una pur subiectivă. Nu e un titlu oficial, nu ține de cald, sau de foame și nu are nicio valoare. Un locuitor din Buzău poate să spună că orașul lui e cel mai frumos din România și nimeni nu-l poate contrazice.

Brașovul poate fi numit de mulți cel mai frumos oraș din România, dar acest titlu nu ajută cu nimic orașul de la poalele Tâmpei. Chiar dacă e înconjurat de munții și de spațiu verde, iar asta îl poate face frumos la prima vedere, Brașovul are probleme mari. Centrul istoric e o ruină, iar cauzele sunt multe: lipsa de bani a locuitorilor, lipsa de interes și de viziune a autorităților, dezinteresul general. O femeie a murit în urmă cu ceva timp în centrul orașului, după ce i-a căzut o cărămidă dintr-o clădire veche în cap. Cărămizi și țigle au căzut și mai cad în centrul Brașovului, iar acest lucu e dezolant.

Distrugerea Brașovului a fost începută de comuniști după al Doilea Război Mondial, prin industrializarea forțată, aducerea de "oameni ai muncii" în special din Moldova, oameni mediocri din toate punctele de vedere, care neavând apartenență la aceste locuri și experiența vieții la oraș, au dus la scăderea calității locuitorilor. Acest lucru se vede foarte bine în ziua de azi: brașovenii nu sunt uniți, nu au spirit civic, sau antreprenorial, nu au mândrie locală, sau atracție față de cultură. Maxima umilire a Brașovului s-a petrecut în 1950, atunci când orașul Brașov a devenit timp de 10 ani Orașul Stalin.

După 1989 declinul a continuat. Atunci Brașovul era al doilea cel mai populat oraș din România, cu peste 300.000 de locuitori, iar acum a ajuns al optulea. În orașul de la poalele Tâmpei viața se scurge liniștit, nu au loc evenimente de importanță internațională, nu aterizează avioane și, paradoxal, e orașul mașinilor, chiar dacă nu e legat cu vreo autostradă de restul țării. Brașovul e condus în ultimii ani de o mafie transpartinică cu trei capete: George Scripcaru, Aristotel Căncescu și Constantin Niță. Aceștia au continuat opera comuniștilor și au transformat un oraș important din Transilvania într-un oraș de mâna a doua, sub privirile unor locuitori tăcuți, apatici și indiferenți. 

Aberaţia din Piaţa Sfatului

De mult timp am vrut să scriu despre anomalia din Piaţa Sfatului, dar nu am avut la dispoziţie o imagine edificatoare. Luna trecută am găsit pe Facebook această poză, făcută din avion, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Nu ştiu cine e autorul, dar îi mulţumesc pe această cale. În plus, chiar astăzi a avut loc un accident pe trecerea de pietoni care este subiectul acestei postări. Politicianul local Dumitru Ioan Puchianu a călcat un bătrân nevoiaş pe respectiva trecere, la volanul gigantului său Range Rover.

Piaţa Sfatului din Braşov are o vechime de sute de ani, în Evul Mediu aici organizându-se târguri care atrăgeau o mulţime de oameni. În ziua de azi, piaţa centrală a Braşovului e un spaţiu public atractiv, atât pentru localnici cât şi pentru turişti. Prin Piaţa Sfatului trec zilnic mii de oameni, cei mai mulţi dintre ei pe jos. Tot prin piaţă trece şi Strada Mureşenilor, circulată de maşini, iar la colţurile pieţei au existat timp de zeci de ani, două treceri pentru pietoni. În urmă cu câţiva ani, nişte inepţi, în frunte cu primarul Scripcaru, au desfiinţat cele două treceri de la colţuri si au vopsit una la mijloc.

Această măsură aberantă face parte din seria de măsuri aberante, luate pentru "fluidizarea" circulaţiei din oraşul Braşov. Construirea de sensuri giratorii fără sens, construirea de parcări în exces, mutarea şi desfiinţarea trecerilor pentru pietoni, îngustarea trotuarelor, eliminarea semafoarelor, toate astea au dus la scăderea siguranţei pietonilor şi au transformat Braşovul din oraşul oamenilor, în oraşul maşinilor. Politicienii ignoranţi trebuie să ştie că oamenii circulă şi pe jos, nu doar cu SUV-uri mai scumpe decât o casă, iar trecerile de pietoni se fac acolo pe unde trec oamenii, nu unde vor ei.

Corona Braşov

A trecut şi Crăciunul de anul ăsta, au făcut şi feciorii nişte zgomot prin sat şi am ajuns în 31 decembrie, ultima zi a anului. Azi voi scrie tot despre o ultimă clasată, este vorba de Corona Braşov, ultima echipă de fotbal.

ASC Corona 2010 Braşov e o creaţie scripcariană, fiind un club sportiv finanţat în principal din bani publici. Clubul a asimilat în componenţa sa mai multe echipe din Braşov, având în acest moment trei sporturi de echipă: hochei, handbal şi fotbal, niciunul cu rezultate notabile. Primarul George Scripcaru a înfiinţat Corona Braşov în 2010 cu scopul de a fi "clubul tuturor braşovenilor", dar nu prea se întâmplă acest lucru.

Echipa de fotbal a fost preluată de la SCM Braşov şi a reuşit promovări succesive din ultima divizie până în prima, bazându-se în acest timp pe sportivi tineri şi localnici. În 2013 Corona Braşov a promovat în Liga I, dar aceasta s-a dovedit o căciulă mult prea mare pentru o echipă atât de mică. Într-un fotbal bolnav, condus în stil mafiot, la fel ca şi ţara în care trăim, echipa din Braşov e victimă sigură. La începutul campionatului au fost aduşi tot felul de amatori în conducere şi jucători mediocri, mulţi dintre ei având cel puţin o retrogradare în palmares. Cu astfel de diletanţi nu se poate face performanţă, iar o echipă profesionistă are nevoie de mai multe elemente pentru a reuşi. E nevoie de o infrastructură modernă de un management eficient, de marketing şi de identitate. La Corona Braşov aceste elemente lipsesc cu desăvârşire şi lipseşte şi cel mai important element: fanii. În 17 decembrie, în ultima etapă din acest an, Corona a jucat acasă cu Ceahlăul Piatra Neamţ, iar asistenţa a fost de doar 20 de oameni. În 6 decembrie, cu ocazia aprinderii bradului din Piaţa Sfatului, fuseseră prezenţi 20.000 de braşoveni. Cam atât pentru acest an, să fiţi sănătoşi!

Nu parcaţi în pădure!

De ceva vreme au început să se deştepte câţiva români din somnul cel de moarte şi au ieşit în stradă să protesteze împotriva unor proiecte păguboase şi dăunătoare ale statului român. În Bucureşti, în Braşov şi în alte oraşe au protestat şi protestează mii de oameni împotriva proiectului minier de la Roşia Montană şi împotriva exploatării gazelor de şist, dar eu scriu azi despre un alt proiect odios.

Consiliul Local Braşov a aprobat planul urbanistic de detaliu(PUD) pentru o parcare supraetajată, pe care municipalitatea ar urma să o construiască în pădure, lângă Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu". Mai mult decât atât, specialiştii din primărie vor să facă şi un drum de legătură din Livada Poştei până la Maternitatea Braşov, distrugând în acest fel zona După Ziduri, o zonă de promenadă cu valoare istorică şi o zonă verde a oraşului. Ei spun că vor să transforme Strada Mureşenilor în pietonal, dar asta e o minciună pentru proşti, pentru că în planul lor, pe respectiva stradă va rămâne o bandă de circulaţie, pentru mijloacele de transport în comun şi pentru maşinile de intervenţie. Astfel, în loc de un drum circulat de maşini, ar putea fi două drumuri circulate de maşini, în centrul Braşovului, primarul Scripcaru punând încă o dată maşina şi asfaltul înaintea omului şi a spaţiului verde.

Comisiile subordonate primarului cocalar au dat toate avizele necesare, proiectul de distrugere a zonei După Ziduri mai având nevoie doar de finanţare. Tot ce pot să sper e să nu se găsească bani pentru acest proiect distructiv, sau ca braşovenii să iasă în stradă şi să-şi apere oraşul, aşa cum au ieşit pentru salvarea altor locuri din ţară.

Locul câinilor nu e pe străzi

La începutul acestei luni a avut loc un eveniment tragic în Bucureşti, în urma căruia un copil de 4 ani a murit muşcat de câini. De aici s-a declanşat un scandal mediatic de proporţii, care a readus pe tapet problema câinilor fără stăpân. Străzile României sunt pline de câini fără stăpân, iar acest lucru nu e normal într-o ţară europeană. Indiferent că le spunem comunitari, vagabonzi sau maidanezi, câinii nu au ce căuta pe străzi.

Câinele e un animal domestic, şi ca orice animal domestic, trebuie să aibă un stăpân uman, care să îl ţină în casă sau în curte, într-un spaţiu închis şi să aibă grijă de el. Eu nu am câine acasă, nu iubesc nici câinii şi nici oamenii, dar oamenii sunt mai importanţi decât câinii. Oamenii trebuie să se simtă în siguranţă atunci când sunt în spaţiul public şi nu să se teamă sau să se ferească de haitele de câini. Situaţia din acest moment îmi aminteşte de filmele cu personaje zombi. Patrupedele s-au înmulţit foarte mult în ultimii ani şi sunt tot mai periculoase. Sunt câini pe străzi în Braşov, în Bran, chiar şi la mine în sat, în Tohanu Nou, dar de departe cea mai mare problemă e în Capitală. Acolo sunt zeci de mii de câini vagabonzi şi o seamă de idioţi care au contribuit la situaţia din acest moment. Evident că e vina oamenilor că s-a ajuns aici, dar problema trebuie rezolvată cât mai repede.

Indiferent că vor fi adoptaţi de iubitorii de animale, că vor fi trimişi în spaţiu sau vor fi injectaţi letal, câinii trebuie să dispară de pe străzi. Locul câinilor nu e pe străzi.

SC Vectra Service SRL

În oraşul Braşov există o firmă de construcţii, care se numeşte SC Vectra Service SRL, condusă de un "prinţ al asfaltului", care se numeşte Marcel Butuza. Firma lui Butuza e abonată la banii publici, înfruptându-se cu nesaţ din contracte cu Primăria Braşov, condusă din 2004 de George Scripcaru.

Un ţăran din Zărneşti şi cu unul din Buruieneşti conduc Braşovul după bunul plac. Aceşti inculţi şi hoţi ordinari au transformat Braşovul într-un oraş al maşinilor şi al asfaltului, construind sensuri giratorii fără număr şi turnând asfalt fără milă. Sunt mai multe firme care au avut şi au de câştigat în timpul mandatelor lui Scripcaru, dar firma lui Butuza se distinge în mod evident. În 2005, Vectra Service a primit fără licitaţie un contract care presupunea asfaltarea, reparaţia şi deszăpezirea străzilor din municipiul Braşov, pentru opt ani de zile. Şi pentru că această perioadă nu era de ajuns, ulterior contractul a fost prelungit până în 2017. Vectra Service a construit şi o porţiune din ocolitoarea Braşovului, a extins domeniul schiabil din Poiana Braşov, iar acum se ocupă de pista viitorului aeroport. Toate aceste contracte i-au adus zeci de milioane de euro în conturi "prinţului asfaltului", iar cum unui prinţ îi stă bine într-un palat, prietenul Scripcaru i-a făcut cadou unul. Palatul Ştirbey din Braşov, monument istoric înconjurat de un parc dendrologic, a ajuns reşedinţa lui Marcel Butuza, în loc să fie un loc pentru braşoveni. Braşoveni care sunt apatici şi dezinteresaţi, ignoranţi şi superficiali, aşa cum am mai spus, nu au spirit civic şi mulţi dintre ei sunt chiar proşti. Altfel nu îmi explic cum se lasă furaţi ani la rând şi votează cu aceiaşi hoţi. Presa locală e cumpărată, opoziţie politică nu există, aşa că nu are cine să facă gălăgie şi jaful poate să continue.

Un aspect interesant şi care spune multe despre firma Vectra Service, e faptul că aceasta nu are un site pe Internet. În anul 2013, în plină eră informațională, firma lu' Butuza nu există în spaţiul online, dar nu e nevoie de informaţii atunci când tu vrei să faci totul pe ascuns şi nu e nevoie de reclamă atunci când nu funcţionezi într-un mediu concurenţial şi când primeşti totul de-a gata.

Terasa lu' Oprică

Luna asta a apărut o nouă terasă în "BRAŞOV. REGELE ORAŞELOR ÎN ROMÂNIA.". Terasa e amplasată în buricul târgului, în faţa Casei Sfatului din Piaţa Sfatului, pe spaţiul public. Amenajarea provizorie aparţine unui anume Adrian Florentin Oprică, băiat de cartier, consilier local şi protejat al primarului George Scripcaru.

Acest Oprică face parte din noua generaţie de politicieni, care pentru a avansa în carieră trebuie să se dea bine pe lângă un greu al partidului. Pentru a ajunge de la lipit afişe la o funcţie bună, aceşti indivizi trebuie să pupe în cur de nenumărate ori, asta dacă nu sunt beizadele. Copiii politicienilor au ascensiunea asigurată.

Adrian Oprică e consilier local, la al doilea mandat şi a candidat la alegerile parlamentare, dar nu a fost ales. Între timp s-a pricopsit cu o cârciumioară la şosea, care produce gologani pentru el şi pentru partid. Oprică are bodega subterană Schwarz Pub, de pe Strada George Bariţiu şi de curând a pus nişte mese şi nişte scaune în Piaţa Sfatului, la 50 de metri distanţă. Acolo e un spaţiu în care oamenii îşi petreceau timpul liber plimbându-se sau relaxându-se pe o bancă, uneori se organizau expoziţii de fotografie şi alte evenimente culturale, dar toate aceste amănunte nu l-au împiedicat pe tânărul pedelist. Pe el îl interesează doar banii.

Mai mulţi membri PDL şi-au deschis cârciumi în locuri cu vad bun din Braşov, pe spaţiul public şi pe spaţiul verde, de parcă ar fi pe moşia lor. Daniel Popescu are bodegile Kasho Lounge, News Caffe şi Galleria art and coffee, Neluţu Spineanu are The Vintage Pub, iar Adrian Oprică are şi el o terasă de doi lei. Toate astea au făcut şi vor face destui lei vara asta, Braşovul fiind oraş turistic. Braşovenii nu au nimic împotrivă, ei fiind apatici şi dezinteresaţi, dar despre aceste aspecte într-un episod viitor.

Kronwell Braşov Hotel

Luna trecută s-a inaugurat la Braşov hotelul de 10 etaje al lui Daniel Popescu, acest "băiat deştept" al Braşovului. Situat în imediata apropiere a Gării Braşov, lipit de My Place, centrul comercial incendiat în decembrie anul trecut, noul hotel nu a fost atins de flăcări şi a putut fi deschis fără probleme. Hotelul de 4 stele a beneficiat de un ajutor de stat de aproximativ 3,6 milioane de euro de la Guvernul Boc, firma Iporo Com SRL a lui Popescu fiind considerată investitor strategic. Daniel Popescu e un privilegiat al PDL, bun prieten cu primarul Scripcaru şi se pare că poate să îşi facă ce vrea, unde vrea, în Braşov.

Omul are câteva cârciumi plasate în locuri bune din oraş, acum are şi hotel şi în curând îşi va reface şi centrul comercial, mai trainic şi mai frumos, chiar dacă nu am aflat nici azi cauza incendiului care l-a afectat.

Tot în zona Gării, la câţiva metri distanţă, se află Sala Sporturilor "D. P. Colibaşi". Sala construită în 1978 a fost reabilitată de curând, dar această investiţie e aproape inutilă, construcţia fiind depăşită de vremuri, atât ca formă cât şi ca funcţionalitate. Braşovul are nevoie de o sală polivalentă nouă, de cel puţin 5.000 de locuri, dar ce poţi să-i ceri unui primar fără viziune, decât nişte cârpeli de moment?

De curând am aflat că Scripcaru, împreună cu alţi politicieni braşoveni, susţin candidatura Braşovului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, în anul 2021. Aceasta este o glumă proastă, oraşul de la poalele Tâmpei neavând argumente pentru a deveni capitală culturală. Braşovul e Capitala Sensurilor Giratorii, iar acest titlu neoficial nu poate fi contestat de nimeni.

FOTE 2013

Festivalul Olimpic de Iarnă al Tineretului European s-a încheiat ieri, dar competiţia organizată în Braşov şi în împrejurimi nu a fost nici pe departe un succes. FOTE 2013 trebuia să atragă turişti şi să creeze o imagine favorabilă ţării noastre. Din păcate, acest festival nu a adus beneficii Braşovului şi nici României, nefiind transmis sau promovat în afara ţării. Festivalul a fost organizat amatoristic, în cel mai pur stil românesc, "the romanian way", vorba unui oficial străin.

FOTE s-ar fi putut numi foarte bine Festivalul Olimpic al Partidului Democrat Liberal. Cei care au câştigat de pe urma FOTE 2013, sunt cei care s-au aflat în tribună la festivitatea de deschidere. Politicienii şi clienţii acestora şi-au împărţit comisioane grase din milioanele de euro, bani publici. După ce a construit un patinoar cu 12 milioane de euro şi după ce a extins domeniul schiabil cu 30 de milioane, Scripcaru trebuia să mai facă un patinoar în Poiana Braşov, pentru concursurile de patinaj artistic şi patinaj viteză.

Deşi a avut 5 ani la dispoziţie şi colegii la guvernare, primarul incompetent nu a realizat proiectul şi a apelat la o improvizaţie potrivită pentru o competiţie judeţeană, nicidecum pentru una olimpică. A acoperit un patinoar în aer liber cu un balon, rezultând o chestie cu doar 200 de locuri şi care a fost omologată cu doar patru zile înainte de începerea întrecerilor. Care întreceri nu au beneficiat de grafică în transmisiunile televizate, din cauză că aparatura necesară ar fi costat exorbitanta sumă de 30.000 de euro. Cam cât vreo două poşete de-ale Elenei Udrea.

Drumul Coresi

O nouă creaţie scripcariană s-a inaugurat luna aceasta în Braşov. Este vorba despre Drumul Coresi, o arteră de circulaţie care traversează fosta platformă industrială Tractorul şi leagă străzile Hărmanului şi 13 Decembrie. Drumul a fost construit din bani europeni, are 2 kilometri lungime, două benzi pe fiecare sens şi nu mai puţin de 4 sensuri giratorii, câte unul la fiecare capăt şi două pe traseu. Acest drum ar urma să treacă prin mijlocul viitorului cartier Coresi, un proiect privat ambiţios de mari dimensiuni, anunţat încă din 2010, dar care până azi nu a progresat mai deloc.

De curând am fost să văd cu ochii mei drumul lui Scripcaru şi am avut o experienţă interesantă. Am ajuns la capătul dinspre Strada Hărmanului, de unde mi-am propus să parcurg Drumul Coresi până la celălalt capăt, în Strada 13 Decembrie. Am trecut de sediul RAT Braşov, apoi de un pod şi o trecere dublă de cale ferată, iar în jur se întunecase deja bine. Deşi sunt stâlpi de iluminat pe ambele părţi, lumina nu era aprinsă, astfel că era o beznă deasă. Singurele lumini erau cele de la farurile maşinilor, care treceau răzleţ şi câte un bec pe ici pe colo, la vreo clădire rămasă în picioare. Am continuat prin peisajul postindustrial, printre ruine, moloz şi hale părăsite, acompaniat de lătrăturile şi schelălăielile câinilor vagabonzi. Pe drum am întâlnit câţiva oameni şi mulţi câini vagabonzi, de care a trebuit să mă feresc. M-am simţit ca în filmul Alien, oricând putând să-mi sară în faţă o creatură fioroasă. Am ajuns totuşi nevătămat la capăt, nu înainte de a trece pe lângă cele două sensuri giratorii de pe traseu. Acestea sunt uimitoare, prin faptul că sunt făcute pe un drum drept, neintersectat de niciun alt drum, astfel că nu fluidizează traficul, ci îl încurcă. Colac peste pupăză, Drumul Coresi e dotat şi cu o pistă pentru biciclete, de nicăieri spre niciunde.

De curând am aflat că sensul giratoriu din Centrul Civic a costat 2 milioane de euro, dar nu suntem toţi la fel de proşti să înghiţim astfel de gogoşi. Poate pe planeta Marte să coste atât, nicidecum în centrul Braşovului. Ceea ce s-a făcut în ultimii ani în Braşov se numeşte jaf pe bani publici. "Marea giratorizare", care are ca scop "fluidizarea circulaţiei" e doar o măsură populistă prin care Scripcaru şi acoliţii săi se îmbogăţesc şi trăiesc bine. Să vă învârtiţi bine în continuare!