Construiți închisori, nu biserici!

În ultima perioadă foarte mulți tâlhari au intrat în pușcării, iar alții urmează la rând. Ăsta e un lucru bun, dar din păcate aceștia nu stau mult acolo și nu li se confiscă averile colosale, făcute în mod fraudulos.

România e țara cu cele mai multe biserici pe cap de locuitor din Europa. Nu e de mirare, din moment ce suntem cei mai înapoiați de pe continent. De mirare e faptul că, deși există multă credință(oarbă) și evlavie, există și multă minciună, hoție, fărădelege, iar cei mai cunoscuți și mediatizați infractori sunt politicienii. Aceștia intră în politică pentru a fura cât mai mult, într-o lăcomie absurdă, fără să le pese de pulime, de legi, sau de valori.

Ei nu vor construi școli și spitale, baze sportive, sau drumuri, ci își vor construi palate, își vor cumpăra mașini scumpe și își vor umple conturile cu bani negri, pentru ei și pentru tot neamul lor. Totuși, există riscul ca tâlharii să petreacă o mică parte din existența lor meschină într-un loc fără aur și mătăsuri fine, dar cu rugină și ploșnițe. Șocul pentru ei e foarte mare când ajung acolo, așa că le recomand pe această cale nefericiților: construiți inchisori pentru voi, și nu biserici pentru fraieri!

Cel mai frumos oraș din România

Știu care e cel mai mare oraș din România, știu care e orașul situat la cea mai mare altitudine din România, știu care e orașul cel mai estic, dar nu știu care e cel mai frumos oraș din România. Mulți brașoveni spun că Brașovul e cel mai frumos oraș din România, dar această afirmație e una pur subiectivă. Nu e un titlu oficial, nu ține de cald, sau de foame și nu are nicio valoare. Un locuitor din Buzău poate să spună că orașul lui e cel mai frumos din România și nimeni nu-l poate contrazice.

Brașovul poate fi numit de mulți cel mai frumos oraș din România, dar acest titlu nu ajută cu nimic orașul de la poalele Tâmpei. Chiar dacă e înconjurat de munții și de spațiu verde, iar asta îl poate face frumos la prima vedere, Brașovul are probleme mari. Centrul istoric e o ruină, iar cauzele sunt multe: lipsa de bani a locuitorilor, lipsa de interes și de viziune a autorităților, dezinteresul general. O femeie a murit în urmă cu ceva timp în centrul orașului, după ce i-a căzut o cărămidă dintr-o clădire veche în cap. Cărămizi și țigle au căzut și mai cad în centrul Brașovului, iar acest lucu e dezolant.

Distrugerea Brașovului a fost începută de comuniști după al Doilea Război Mondial, prin industrializarea forțată, aducerea de "oameni ai muncii" în special din Moldova, oameni mediocri din toate punctele de vedere, care neavând apartenență la aceste locuri și experiența vieții la oraș, au dus la scăderea calității locuitorilor. Acest lucru se vede foarte bine în ziua de azi: brașovenii nu sunt uniți, nu au spirit civic, sau antreprenorial, nu au mândrie locală, sau atracție față de cultură. Maxima umilire a Brașovului s-a petrecut în 1950, atunci când orașul Brașov a devenit timp de 10 ani Orașul Stalin.

După 1989 declinul a continuat. Atunci Brașovul era al doilea cel mai populat oraș din România, cu peste 300.000 de locuitori, iar acum a ajuns al optulea. În orașul de la poalele Tâmpei viața se scurge liniștit, nu au loc evenimente de importanță internațională, nu aterizează avioane și, paradoxal, e orașul mașinilor, chiar dacă nu e legat cu vreo autostradă de restul țării. Brașovul e condus în ultimii ani de o mafie transpartinică cu trei capete: George Scripcaru, Aristotel Căncescu și Constantin Niță. Aceștia au continuat opera comuniștilor și au transformat un oraș important din Transilvania într-un oraș de mâna a doua, sub privirile unor locuitori tăcuți, apatici și indiferenți. 

Tatuajul - artă sau automutilare?

Tatuajul este o formă de automutilare, pe care unii o numesc artă. Desenarea permanentă a pielii are o istorie de mii de ani, dar motivele pentru care oamenii recurg la ea diferă. De la ritualuri de trecere, la simbol al apartenenței la un trib, sau la o comunitate, de la o o formă de intimidare, la element de afecțiune, oamenii și-au mâzgălit și își mâzgălesc corpul din aceste motive și din multe altele.

Individul din imagine e Rick Genest, un canadian de 28 de ani, care a ales să se transforme din om în arătare. Rick își spune mai nou Zombie Boy, după ce și-a mutilat întreg corpul și este fotomodel și actor în filme de duzină. În Evul Mediu, ciudați de genul acesta erau aduși în bâlciuri, pentru a delecta, sau pentru a oripila mulțimea. Acum, Zombie Boy face senzație în bâlciul mondial, numit Internet.

Evident că acesta e un caz extrem de automutilare, dar în ziua de azi sunt tot mai mulți care se însemnează. De la pușcăriași, la staruri rock, de la sportivi, la oameni obișnuiți, toți își fac desene pe piele. Dar ce îi îndeamnă să facă asta? Cei mai mulți spun că tatuajul trebuie să-i reprezintă, să fie o expresie a personalității lor. Este în același timp și o carte de vizită, care ne arată vanitatea, imaturitatea, identitatea nedefinită, dorința de a fi remarcați de cei din jur, sau de a transmite un mesaj. Acestora din urmă le recomand să poarte un tricou cu mesajul dorit.

Tatuajul ține de primitivism, de acele vremuri în care oamenii erau însemnați pentru a demonstra că aparțin aceluiași trib, prin urmare această tehnică, oricâtă modernitate i s-ar impregna, nu demonstrează altceva decât stadiul de dezvoltare la care s-a oprit individul în evoluția sa. Pentru mine, tatuajul e o porcărie de mari proporții și nu mi-aș face niciodată așa ceva.

Aberaţia din Piaţa Sfatului

De mult timp am vrut să scriu despre anomalia din Piaţa Sfatului, dar nu am avut la dispoziţie o imagine edificatoare. Luna trecută am găsit pe Facebook această poză, făcută din avion, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Nu ştiu cine e autorul, dar îi mulţumesc pe această cale. În plus, chiar astăzi a avut loc un accident pe trecerea de pietoni care este subiectul acestei postări. Politicianul local Dumitru Ioan Puchianu a călcat un bătrân nevoiaş pe respectiva trecere, la volanul gigantului său Range Rover.

Piaţa Sfatului din Braşov are o vechime de sute de ani, în Evul Mediu aici organizându-se târguri care atrăgeau o mulţime de oameni. În ziua de azi, piaţa centrală a Braşovului e un spaţiu public atractiv, atât pentru localnici cât şi pentru turişti. Prin Piaţa Sfatului trec zilnic mii de oameni, cei mai mulţi dintre ei pe jos. Tot prin piaţă trece şi Strada Mureşenilor, circulată de maşini, iar la colţurile pieţei au existat timp de zeci de ani, două treceri pentru pietoni. În urmă cu câţiva ani, nişte inepţi, în frunte cu primarul Scripcaru, au desfiinţat cele două treceri de la colţuri si au vopsit una la mijloc.

Această măsură aberantă face parte din seria de măsuri aberante, luate pentru "fluidizarea" circulaţiei din oraşul Braşov. Construirea de sensuri giratorii fără sens, construirea de parcări în exces, mutarea şi desfiinţarea trecerilor pentru pietoni, îngustarea trotuarelor, eliminarea semafoarelor, toate astea au dus la scăderea siguranţei pietonilor şi au transformat Braşovul din oraşul oamenilor, în oraşul maşinilor. Politicienii ignoranţi trebuie să ştie că oamenii circulă şi pe jos, nu doar cu SUV-uri mai scumpe decât o casă, iar trecerile de pietoni se fac acolo pe unde trec oamenii, nu unde vor ei.