Târgul Branului

În fiecare an, pe 9 august, în comuna Bran din Judeţul Braşov se organizează un eveniment comercial rural şi tradiţional, în acelaşi timp, denumit Târgul Branului. Comercianţi din toată ţara vin şi îşi prezintă produsele brănenilor, locuitorilor din jurul Branului, dar şi turiştilor veniţi special pentru acest târg anual. Oferta este foarte variată: fructe şi legume, mici şi bere, turtă dulce, acadele, oale, ţoale şi chiar şi hamuri de cai. Cu toate acestea, numărul vizitatorilor e mult mai mic faţă de alţi ani. Doar locaţia, praful şi canicula au rămas la fel.

Dacă despre Târgul Branului se poate spune că nu mai e ce a fost, despre Bran pot spune că nu a fost niciodată mare lucru. Comuna, care mai nou e "staţiunea turistică de interes local", se întinde de-a lungul DN 73, între Tohanu Nou şi Moieciu şi se află în capătul culoarului Rucăr-Bran, care face legătura între două regiuni istorice: Ţara Românească şi Transilvania. Notorietatea Branului se datorează castelului construit de saşii braşoveni, în secolele XIII-XIV şi care atrage în fiecare an mii de turişti. Centrul Branului, mic şi înghesuit, murdar şi cu un iz specific de brânză, atrage în fiecare week-end şi în zile speciale, cum e cea de azi, o mulţime eterogenă de oameni, fascinaţi de Castelul Bran şi de mitul lui Dracula. Dar, după ce vizitezi castelul şi după ce faci o tură prin bazarul cu kitschuri, nu prea mai ai ce să faci în Bran. Nu există posibilităţi de distracţie, de petrecere a timpului liber, aşa că singura alternativă e să mergi să dormi într-una din zecile de pensiuni din zonă. Noapte bună!

Kasho Lounge

Kasho este un club situat aproape de Gara Braşov, la etajul 2 al unui complex comercial numit My Place. Acesta este un club obişnuit, pentru oameni obişnuiţi, obişnuiţi cu muzica de club sau comercială.

De curând s-a deschis Kasho Lounge, o terasă pentru clienţii acestui club, doar că aceasta nu s-a construit în acelaşi loc, ci în centrul oraşului, în parcul din Livada Poştei. Situată în spatele Bibliotecii Judeţene "George Bariţiu" şi în apropiere de o altă ofensă adusă ochiului şi simţului estetic, este vorba despre The Vintage Pub, această creaţie de prost gust este o nouă pată neagră pe obrazul Braşovului. Înainte să se construiască această terasă sinistră, în acest loc era o terasă rustică şi decentă în acelaşi timp, unde se serveau prăjituri, sucuri şi cafea. Asta pentru că în imediata apropiere se află un loc de joacă pentru copii. Acum nu s-a mai ţinut cont de acest lucru şi avem de a face cu o terasă modernă, dotată cu acoperiş, bar luminat, bucătărie, două LCD-uri şi chiar şi un şemineu fals. Toate aceste caracteristici atrag o clientelă fidelă, formată în mare parte din cocalari şi piţipoance, posesori de maşini scumpe, pe care le parchează pe unde apucă, pentru a fi cât mai aproape de noua atracţie. Aceştia se adună aici ca muştele la căcat, bagă ceva la maţ, ascultă muzică de club şi se lăfăie la umbră, mulţumiţi că au cucerit încă un spaţiu în centrul oraşului. Distracţia la Kasho Lounge nu are un program fix. Terasa e deschisă până la ultimul client, adică până târziu în noapte, în ciuda faptului că accesul în parc e permis doar între orele 7 şi 22. Aceasta este încă o dovadă că legile sunt făcute doar pentru unii şi că banul e mai puternic decât legea, cultura, natura şi bunul simţ, la un loc.

Chiar dacă sunt şanse mai mari să ajung primar al Braşovului, decât ca primarul oraşului să citească FOAMEA, totuşi am o întrebare: domnule primar, cât a costat autorizaţia? 

Braşov - Capitala Sensurilor Giratorii

Ceea ce părea în urmă cu câţiva ani o încercare de descongestionare a traficului, a devenit în ultima vreme o obsesie(sau o afacere). În Braşov sunt cele mai multe sensuri giratorii pe kilometru pătrat din România, iar numărul acestora creşte în continuare.

Primarul George Scripcaru a pus, începând cu 2007, câte un mușuroi în fiecare intersecţie importantă din Braşov, chiar şi unde nu se impunea acest lucru. Majoritatea sensurilor giratorii sunt făcute la normă, fără să se respecte anumite elemente tehnice, precum: diametrul, numărul de benzi, marcarea acestora, amplasarea trecerilor pentru pietoni şi altele. Aceste amenajări rutiere au prins bine la majoritatea populaţiei, care dă dovadă de o superficialitate extremă. Giratoriile sunt apreciate de şoferii grăbiţi şi de taximetrişti, care vor "să se învârtă roata" şi pentru care, un minut la semafor reprezintă un adevărat calvar. Pentru aceştia şi pentru toţi iubitorii mersului şerpuit, Scripcaru gospodaru' pregăteşte o lucrare de excepţie. La intersecţia Bulevardelor Saturn şi Alexandru Vlahuţă cu Strada Zizinului, se vor construi două sensuri giratorii!  Aceasta este o premieră absolută pentru Braşov, dar nu trebuie să ne mirăm dacă în viitor vor apărea intersecţiile cu trei mușuroaie, sau chiar cu patru.

Din păcate, aceste sensuri giratorii şi florile plantate în ele, nu aduc dezvoltare economică, nu atrag turişti şi nici culturii nu îi fac vreun serviciu. Foştii coloşi industriali s-au închis rând pe rând, la fel şi cinematografele, aeroportul există doar pe hârtie, la fel şi autostrada, Cerbul de Aur e istorie, astfel că Braşovul involuează încet, dar sigur. În timp ce Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană în 2007, iar Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi se întrec pentru acest titlu în 2020, Braşovul poate fi desemnat de pe acum drept capitală a sensurilor giratorii. Cu această distincţie neoficială, dar incontestabilă, în palmares şi fiind condus de oameni inculţi, corupţi şi incompetenţi, Braşovul doarme liniştit, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Unirea Shopping Center

Unirea Shopping Center, ctitorie a multimilionarului Dan Adamescu şi a familiei sale, a apărut în 2008 pe terenul din vecinătatea Gării Braşov. Adamescu s-a gândit să-şi extindă afacerile şi în provincie, după ce a devenit acţionar majoritar al Magazinului Universal "Unirea" din Capitală. Dar, în timp ce magazinul din Bucureşti a fost construit de Ceauşescu, în anii '70-'80, iar Adamescu l-a renovat şi l-a modernizat, cel din Braşov a fost construit de la zero de Adamescu, dar a fost gândit prost, construit prost şi este administrat sub orice critică.

Amatorismul şi lucrul făcut de mântuială sunt la ele acasă la Unirea Shopping Center. Înainte să intri în clădirea gri, vei fi impresionat de gropile din parcare sau de plăcile de pavaj crăpate, rupte sau chiar desprinse din locul lor. Odată trecuţi de uşa rotativă, puteţi spune că aţi intrat în Magazinul Uimirea, am vrut să zic Unirea. Dacă vreţi să vă luaţi măsline sau biscuiţi, puteţi să coborâţi la subsol, unde vă aşteaptă supermarket-ul Penny Market. La parter s-au deschis de curând mai multe magazine de haine, cel mai mare şi mai aşteptat fiind H&M. Tot aici avem şi prima anomalie majoră. Magazinele Bershka, Pull & Bear şi Stradivarius, se închid mai devreme cu o oră faţă de toate celelalte magazine, adică la 21:00. La etajul 1 sunt câteva magazine de ţoale şi câteva spaţii goale, dar numărul acestora creşte pe măsură ce urcăm. La al doilea etaj, numărul magazinelor e sensibil egal cu cel al spaţiilor goale. Un astfel de spaţiu m-a şocat de-a dreptul. Într-un fost magazin de articole sportive, sunt depozitate unul peste altul, câteva geamantane acoperite de un praf gros, foarte gros, chiar hidos. Un alt şoc am avut anul trecut în Decembrie, când grilajul metalic al unui magazin era tras în jos până la jumătate, iar când am vrut să intru mi s-a spus că e închis, deşi era ora 21:35! La ultimul nivel vă aşteaptă un peisaj apocaliptic. Singurul spaţiu comercial este ocupat de Flanco, în rest bate vântul. Mai sunt câteva mese înghesuite într-un colţ, unde poţi să bei un suc sau să mănânci un sandviş şi cam atât.

Pe lângă Unirea Shopping Center, în Braşov mai sunt şi alte centre comerciale de acest gen. Este vorba de Eliana Mall şi Macro Mall, dar acestea şi-ar putea schimba denumirea în Eliana Small şi Micro Mall. Cu toate că are un trecut comercial important, Braşovul nu are, în anul 2011, un centru comercial de tip "mall" şi decent în acelaşi timp. Ăsta este adevărul.