Aberaţia din Piaţa Sfatului

De mult timp am vrut să scriu despre anomalia din Piaţa Sfatului, dar nu am avut la dispoziţie o imagine edificatoare. Luna trecută am găsit pe Facebook această poză, făcută din avion, cu ocazia Zilei Naţionale a României. Nu ştiu cine e autorul, dar îi mulţumesc pe această cale. În plus, chiar astăzi a avut loc un accident pe trecerea de pietoni care este subiectul acestei postări. Politicianul local Dumitru Ioan Puchianu a călcat un bătrân nevoiaş pe respectiva trecere, la volanul gigantului său Range Rover.

Piaţa Sfatului din Braşov are o vechime de sute de ani, în Evul Mediu aici organizându-se târguri care atrăgeau o mulţime de oameni. În ziua de azi, piaţa centrală a Braşovului e un spaţiu public atractiv, atât pentru localnici cât şi pentru turişti. Prin Piaţa Sfatului trec zilnic mii de oameni, cei mai mulţi dintre ei pe jos. Tot prin piaţă trece şi Strada Mureşenilor, circulată de maşini, iar la colţurile pieţei au existat timp de zeci de ani, două treceri pentru pietoni. În urmă cu câţiva ani, nişte inepţi, în frunte cu primarul Scripcaru, au desfiinţat cele două treceri de la colţuri si au vopsit una la mijloc.

Această măsură aberantă face parte din seria de măsuri aberante, luate pentru "fluidizarea" circulaţiei din oraşul Braşov. Construirea de sensuri giratorii fără sens, construirea de parcări în exces, mutarea şi desfiinţarea trecerilor pentru pietoni, îngustarea trotuarelor, eliminarea semafoarelor, toate astea au dus la scăderea siguranţei pietonilor şi au transformat Braşovul din oraşul oamenilor, în oraşul maşinilor. Politicienii ignoranţi trebuie să ştie că oamenii circulă şi pe jos, nu doar cu SUV-uri mai scumpe decât o casă, iar trecerile de pietoni se fac acolo pe unde trec oamenii, nu unde vor ei.

Corona Braşov

A trecut şi Crăciunul de anul ăsta, au făcut şi feciorii nişte zgomot prin sat şi am ajuns în 31 decembrie, ultima zi a anului. Azi voi scrie tot despre o ultimă clasată, este vorba de Corona Braşov, ultima echipă de fotbal.

ASC Corona 2010 Braşov e o creaţie scripcariană, fiind un club sportiv finanţat în principal din bani publici. Clubul a asimilat în componenţa sa mai multe echipe din Braşov, având în acest moment trei sporturi de echipă: hochei, handbal şi fotbal, niciunul cu rezultate notabile. Primarul George Scripcaru a înfiinţat Corona Braşov în 2010 cu scopul de a fi "clubul tuturor braşovenilor", dar nu prea se întâmplă acest lucru.

Echipa de fotbal a fost preluată de la SCM Braşov şi a reuşit promovări succesive din ultima divizie până în prima, bazându-se în acest timp pe sportivi tineri şi localnici. În 2013 Corona Braşov a promovat în Liga I, dar aceasta s-a dovedit o căciulă mult prea mare pentru o echipă atât de mică. Într-un fotbal bolnav, condus în stil mafiot, la fel ca şi ţara în care trăim, echipa din Braşov e victimă sigură. La începutul campionatului au fost aduşi tot felul de amatori în conducere şi jucători mediocri, mulţi dintre ei având cel puţin o retrogradare în palmares. Cu astfel de diletanţi nu se poate face performanţă, iar o echipă profesionistă are nevoie de mai multe elemente pentru a reuşi. E nevoie de o infrastructură modernă de un management eficient, de marketing şi de identitate. La Corona Braşov aceste elemente lipsesc cu desăvârşire şi lipseşte şi cel mai important element: fanii. În 17 decembrie, în ultima etapă din acest an, Corona a jucat acasă cu Ceahlăul Piatra Neamţ, iar asistenţa a fost de doar 20 de oameni. În 6 decembrie, cu ocazia aprinderii bradului din Piaţa Sfatului, fuseseră prezenţi 20.000 de braşoveni. Cam atât pentru acest an, să fiţi sănătoşi!

eMAG Friday

eMAG e cel mai mare magazin online din România, un fel de Amazon, şi când spun Amazon, nu mă gândesc la cel mai mre fluviu din lume, ci la cel mai mare magazin online din lume, magazin american creat de americanul Jeff Bezos.

Black Friday e tot o creaţie americană, fiind o sărbătoare consumeristă. Anul acesta Vinerea Neagră pică pe 29 noiembrie. Termenul a apărut încă din 1961 în Philadelphia, poliţiştii numind astfel aglomeraţia de pe străzi, a doua zi după Ziua Recunoştinţei. Apoi ziua respectivă a fost speculată de comercianţi, care au oferit reduceri masive, sperând să scape de stocuri, să ajungă pe profit şi dând astfel startul reducerilor de Crăciun. În ultimii ani Black Friday a devenit un fenomen global, asta datorându-se în primul rând comerţului online, iar gigantul Amazon şi-a luat partea leului.

Mai micul eMAG a adus Black Friday şi în România în 2011, iar în primii doi ani a organizat evenimentul comercial în aceeaşi zi cu americanii. Anul acesta însă, eMAG face Vinerea Neagră româneşte, cu o săptămână mai repede. Putem să-i spunem Vinerea eMAG, sau eMAG Friday. Şi alţi comercianţi români s-au luat după eMAG şi îşi prezintă reducerile azi, unii aşteaptă până în 29 noiembrie, iar alţii o ţin toată săptămîna în reduceri, fiecare după cum îl taie capul. Chiar dacă suntem în urma statelor civilizate în multe domenii, acuma am luat-o înaintea Vestului, dovedind încă odată că noi suntem români.

Nu parcaţi în pădure!

De ceva vreme au început să se deştepte câţiva români din somnul cel de moarte şi au ieşit în stradă să protesteze împotriva unor proiecte păguboase şi dăunătoare ale statului român. În Bucureşti, în Braşov şi în alte oraşe au protestat şi protestează mii de oameni împotriva proiectului minier de la Roşia Montană şi împotriva exploatării gazelor de şist, dar eu scriu azi despre un alt proiect odios.

Consiliul Local Braşov a aprobat planul urbanistic de detaliu(PUD) pentru o parcare supraetajată, pe care municipalitatea ar urma să o construiască în pădure, lângă Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu". Mai mult decât atât, specialiştii din primărie vor să facă şi un drum de legătură din Livada Poştei până la Maternitatea Braşov, distrugând în acest fel zona După Ziduri, o zonă de promenadă cu valoare istorică şi o zonă verde a oraşului. Ei spun că vor să transforme Strada Mureşenilor în pietonal, dar asta e o minciună pentru proşti, pentru că în planul lor, pe respectiva stradă va rămâne o bandă de circulaţie, pentru mijloacele de transport în comun şi pentru maşinile de intervenţie. Astfel, în loc de un drum circulat de maşini, ar putea fi două drumuri circulate de maşini, în centrul Braşovului, primarul Scripcaru punând încă o dată maşina şi asfaltul înaintea omului şi a spaţiului verde.

Comisiile subordonate primarului cocalar au dat toate avizele necesare, proiectul de distrugere a zonei După Ziduri mai având nevoie doar de finanţare. Tot ce pot să sper e să nu se găsească bani pentru acest proiect distructiv, sau ca braşovenii să iasă în stradă şi să-şi apere oraşul, aşa cum au ieşit pentru salvarea altor locuri din ţară.