Mielul de Paşte

Azi, 24 aprilie 2011, credincioşii creştini sărbătoresc Paştele, iar în România sunt foarte mulţi credincioşi creştini, cei mai mulţi dintre ei doar cu numele. Pentru majoritatea românilor, această sărbătoare reprezintă un nou prilej de excese alimentare şi alcoolice, venite după lunga perioadă de post. În ciuda crizei economice, oamenii fac tot posibilul ca să aibă o masă cât mai îmbelşugată, în numele societăţii de consum, în care trăim. Iar de pe această masă, pe lângă cozonac şi ouă roşii, nu are cum să lipsească mielul.

Se poate spune că mielul e simbolul Paştelui. Chiar dacă iepuraşul e promovat intens la radio, la televiziuni, pe Internet, în ziare şi reviste, în hipermarket-uri şi în pieţe publice, urecheatul pufos nu are cum să ia locul mielului. Iepuraşul nu face ouă şi nu este sacrificat de Paşte. El este folosit doar ca unealtă de marketing. Iar oul e prea mic şi neînsemnat. Pe acelaşi principiu, porcul este simbolul Crăciunului, chiar dacă are concurenţi serioşi ca Bradul de Crăciun, zăpada sau Ştefan Hruşcă. Am ales mielul şi porcul ca simboluri ale celor mai importante sărbători creştine, pentru că cele două patrupede au ceva în comun: ambele ajung în farfurie.

După cum vedeţi, nu am luat în discuţie personaje imaginare ca Moş Crăciun sau Iisus Hristos. Porcul este simbolul Crăciunului, iar mielul este simbolul Paştelui. Aceste animale domestice sunt sacrificate, fiecare la timpul său şi ajung pe mesele românilor, pentru a le potoli foamea.

PS: mielul din imagine a fost sacrificat, iar din el s-a făcut drob, ciorbă şi friptură.