Braşov - Capitala Sensurilor Giratorii

Ceea ce părea în urmă cu câţiva ani o încercare de descongestionare a traficului, a devenit în ultima vreme o obsesie(sau o afacere). În Braşov sunt cele mai multe sensuri giratorii pe kilometru pătrat din România, iar numărul acestora creşte în continuare.

Primarul George Scripcaru a pus, începând cu 2007, câte un mușuroi în fiecare intersecţie importantă din Braşov, chiar şi unde nu se impunea acest lucru. Majoritatea sensurilor giratorii sunt făcute la normă, fără să se respecte anumite elemente tehnice, precum: diametrul, numărul de benzi, marcarea acestora, amplasarea trecerilor pentru pietoni şi altele. Aceste amenajări rutiere au prins bine la majoritatea populaţiei, care dă dovadă de o superficialitate extremă. Giratoriile sunt apreciate de şoferii grăbiţi şi de taximetrişti, care vor "să se învârtă roata" şi pentru care, un minut la semafor reprezintă un adevărat calvar. Pentru aceştia şi pentru toţi iubitorii mersului şerpuit, Scripcaru gospodaru' pregăteşte o lucrare de excepţie. La intersecţia Bulevardelor Saturn şi Alexandru Vlahuţă cu Strada Zizinului, se vor construi două sensuri giratorii!  Aceasta este o premieră absolută pentru Braşov, dar nu trebuie să ne mirăm dacă în viitor vor apărea intersecţiile cu trei mușuroaie, sau chiar cu patru.

Din păcate, aceste sensuri giratorii şi florile plantate în ele, nu aduc dezvoltare economică, nu atrag turişti şi nici culturii nu îi fac vreun serviciu. Foştii coloşi industriali s-au închis rând pe rând, la fel şi cinematografele, aeroportul există doar pe hârtie, la fel şi autostrada, Cerbul de Aur e istorie, astfel că Braşovul involuează încet, dar sigur. În timp ce Sibiul a fost Capitala Culturală Europeană în 2007, iar Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi se întrec pentru acest titlu în 2020, Braşovul poate fi desemnat de pe acum drept capitală a sensurilor giratorii. Cu această distincţie neoficială, dar incontestabilă, în palmares şi fiind condus de oameni inculţi, corupţi şi incompetenţi, Braşovul doarme liniştit, în aşteptarea unor vremuri mai bune.

Unirea Shopping Center

Unirea Shopping Center, ctitorie a multimilionarului Dan Adamescu şi a familiei sale, a apărut în 2008 pe terenul din vecinătatea Gării Braşov. Adamescu s-a gândit să-şi extindă afacerile şi în provincie, după ce a devenit acţionar majoritar al Magazinului Universal "Unirea" din Capitală. Dar, în timp ce magazinul din Bucureşti a fost construit de Ceauşescu, în anii '70-'80, iar Adamescu l-a renovat şi l-a modernizat, cel din Braşov a fost construit de la zero de Adamescu, dar a fost gândit prost, construit prost şi este administrat sub orice critică.

Amatorismul şi lucrul făcut de mântuială sunt la ele acasă la Unirea Shopping Center. Înainte să intri în clădirea gri, vei fi impresionat de gropile din parcare sau de plăcile de pavaj crăpate, rupte sau chiar desprinse din locul lor. Odată trecuţi de uşa rotativă, puteţi spune că aţi intrat în Magazinul Uimirea, am vrut să zic Unirea. Dacă vreţi să vă luaţi măsline sau biscuiţi, puteţi să coborâţi la subsol, unde vă aşteaptă supermarket-ul Penny Market. La parter s-au deschis de curând mai multe magazine de haine, cel mai mare şi mai aşteptat fiind H&M. Tot aici avem şi prima anomalie majoră. Magazinele Bershka, Pull & Bear şi Stradivarius, se închid mai devreme cu o oră faţă de toate celelalte magazine, adică la 21:00. La etajul 1 sunt câteva magazine de ţoale şi câteva spaţii goale, dar numărul acestora creşte pe măsură ce urcăm. La al doilea etaj, numărul magazinelor e sensibil egal cu cel al spaţiilor goale. Un astfel de spaţiu m-a şocat de-a dreptul. Într-un fost magazin de articole sportive, sunt depozitate unul peste altul, câteva geamantane acoperite de un praf gros, foarte gros, chiar hidos. Un alt şoc am avut anul trecut în Decembrie, când grilajul metalic al unui magazin era tras în jos până la jumătate, iar când am vrut să intru mi s-a spus că e închis, deşi era ora 21:35! La ultimul nivel vă aşteaptă un peisaj apocaliptic. Singurul spaţiu comercial este ocupat de Flanco, în rest bate vântul. Mai sunt câteva mese înghesuite într-un colţ, unde poţi să bei un suc sau să mănânci un sandviş şi cam atât.

Pe lângă Unirea Shopping Center, în Braşov mai sunt şi alte centre comerciale de acest gen. Este vorba de Eliana Mall şi Macro Mall, dar acestea şi-ar putea schimba denumirea în Eliana Small şi Micro Mall. Cu toate că are un trecut comercial important, Braşovul nu are, în anul 2011, un centru comercial de tip "mall" şi decent în acelaşi timp. Ăsta este adevărul.

Mielul de Paşte

Azi, 24 aprilie 2011, credincioşii creştini sărbătoresc Paştele, iar în România sunt foarte mulţi credincioşi creştini, cei mai mulţi dintre ei doar cu numele. Pentru majoritatea românilor, această sărbătoare reprezintă un nou prilej de excese alimentare şi alcoolice, venite după lunga perioadă de post. În ciuda crizei economice, oamenii fac tot posibilul ca să aibă o masă cât mai îmbelşugată, în numele societăţii de consum, în care trăim. Iar de pe această masă, pe lângă cozonac şi ouă roşii, nu are cum să lipsească mielul.

Se poate spune că mielul e simbolul Paştelui. Chiar dacă iepuraşul e promovat intens la radio, la televiziuni, pe Internet, în ziare şi reviste, în hipermarket-uri şi în pieţe publice, urecheatul pufos nu are cum să ia locul mielului. Iepuraşul nu face ouă şi nu este sacrificat de Paşte. El este folosit doar ca unealtă de marketing. Iar oul e prea mic şi neînsemnat. Pe acelaşi principiu, porcul este simbolul Crăciunului, chiar dacă are concurenţi serioşi ca Bradul de Crăciun, zăpada sau Ştefan Hruşcă. Am ales mielul şi porcul ca simboluri ale celor mai importante sărbători creştine, pentru că cele două patrupede au ceva în comun: ambele ajung în farfurie.

După cum vedeţi, nu am luat în discuţie personaje imaginare ca Moş Crăciun sau Iisus Hristos. Porcul este simbolul Crăciunului, iar mielul este simbolul Paştelui. Aceste animale domestice sunt sacrificate, fiecare la timpul său şi ajung pe mesele românilor, pentru a le potoli foamea.

PS: mielul din imagine a fost sacrificat, iar din el s-a făcut drob, ciorbă şi friptură.

The Vintage Pub

În luna Decembrie a anului trecut, a apărut un nou local în Braşov. Acesta este situat în Livada Poştei şi se numeşte The Vintage Pub. Interesant e că această construcţie modernă nu e nici vintage şi nici pub. E doar un kitsch din metal şi sticlă, dotat cu terasă, ornat cu led-uri şi cu reclame luminoase şi amplasat în locul unei foste şi actuale toalete publice. Asta pentru că toaleta publică s-a păstrat în continuare, în interiorul noii construcţii.

În vecinătatea acestei orori arhitectonice se află clădiri importante: Casa Armatei, Biblioteca Judeţeană "George Bariţiu", Villa Prato şi unele case particulare cu o vechime considerabilă. În compania acestora, The Vintage Pub arată ca un căcat pe pavajul din centrul Braşovului. Asta nu-i deranjează, însă, pe oamenii cu bani din Braşov şi din alte părţi ale ţării, care vin aici să se distreze, să admire priveliştea şi să-şi cheltuiască banii.